Marţi, 6 noiembrie 2007

 

 

Legea Recunoştinţei e imorală

„Remarcaţii“ revoluţiei īi sfidează pe eroi

 

• Foştii deţinuţi politic, veteranii de război şi participanţii la mişcarea „15 noiembrie 1987“ consideră sfidătoare indemnizaţiile uriaşe acordate prin Legea recunoştinţei „remarcaţilor“ īn Revoluţie


Monitorul Expres a dezvăluit īn ziarul de vineri sumele uriaşe care au īnceput să intre de cīteva luni bune īn conturile primilor peste o sută de braşoveni care beneficiază, ca „remarcaţi“, aşa cum li se spune pe certificate, de „Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei romāne din decembrie 1989“.

Sumele primite ca indemnizaţie pentru aceşti „eroi“ cu certificat sfidează revoltător suferinţele şi curajul adevăraţilor eroi ai naţiunii, aşa cum sīnt foştii deţinuţi politic, supravieţuitorii războaielor sau participanţii la Revolta din 15 noiembrie 1987. Amintim că, īn afară de răniţi şi de urmaşii celor ucişi īn zilele de decembrie 89, cărora li se cuvine compensaţia, alte mii de „remarcaţi“ din toată ţara primesc odată cu prima indemnizaţie şi sume de 200 sau 300 de milioane de lei vechi, cuantumul plăţii retroactive din 2004, an īn care ar fi trebuit să fie aplicată Legea „recunoştinţei“. Iar indemnizaţiile lunare pentru un „remarcat“ īnseamnă sume de peste 25 de milioane de lei vechi pe care aceşti pretinşi luptători le vor primi pīnă la sfīşitul vieţii, indexate la creşterea salariului mediu brut, bonus la salariile sau pensiile pe care le au. Cīt de morală este o lege care acordă atīţia bani unor oameni care au participat, sau nu, la Revoluţie īn stradă şi au scăpat fără nicio zgīrietură, īn comparaţie cu alte categorii de romāni care au suferit pentru curajul lor: cei care au fost mutilaţi īn război, cei cărora Securitatea nu numai că le-a furat tinereţea şi le-a mutilat trupurile, dar le-a interzis timp de zeci de ani drepturile cetăţeneşti, sau cei care, ieşind īn stradă īn 1987, s-au ales cu torturi, deportări şi boli incurabile căpătate din experimentele Securităţii?


„Gravă ofensă la adresa foştilor deţinuţi politic“


„Apariţia acestei aşa-zise legi a «recunoştinţei» a constituit o gravă ofensă la adresa foştilor deţinuţi politic. Dacă este să ne referim numai la aspectul material, şi noi am avut o lege aşa-zis reparatorie. Īnsă drepturile băneşti sīnt incomparabil mai mici faţă de drepturile «remarcaţilor»“, explică Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din Romānia, filiala Braşov. Un exemplu poate fi relevant. Un ţăran din Lisa, Dumitru Moldovan, īmpuşcat īn anul 1952 de Securitate īn picior şi īn abdomen, primeşte astăzi 10 milioane de lei vechi lunar. Cīte un milion de lei pentru fiecare an greu de detenţie petrecut īn lagărele şi īnchisorile comuniste. „Īn afara acestei indemnizaţii, omul nu are alt venit, pentru că nu a fost CAP-ist şi a urīt colectivizarea“, spune Octav Bjoza. Dumitru Moldovan a trebuit să-şi dovedească toată pedeapsa şi tot chinul, pentru a primi legitimaţia de fost deţinut politic. Asta, īn timp ce un „luptător“ la Revoluţie, „remarcat“ cum li se spune pe noile certificate, „care poate nici n-a ieşit pe balcon īn zilele alea, dar a găsit doi-trei prieteni care să spună că l-au văzut pe baricade, la fel ca ilegaliştii comunişti din `44“, poate avea un venit mediu lunar de cīteva zeci de milioane de lei vechi. „Acestea sīnt sume acordate de un Parlament care a dat dovadă, īn momentul adoptării legii «recunoştinţei», de o crasă ignoranţă sau de sfidare, prin faptul că nu a luat īn calcul că există mai multe tipuri de suferinţe şi mai multe tipuri de merite, şi nu a considerat necesar să ierarhizeze cumva, cīt de cīt echitabil, reparaţiile acordate. Este o dovadă de sfidare a suferinţei noastre, a foştilor deţinuţi politic, care nu numai că ne-am pierdut tinereţea şi sănătatea īn īnchisori, dar ni s-au interzis drepturi civile şi la ieşirea din īnchisoare, pentru zeci de ani“, consideră liderul foştilor deţinuţi politic din Braşov. „Legea recunoştinţei a fost votată pentru ei, pentru că īn Parlament erau şi revoluţionari, şi gura lor trebuia astupată. Iar altfel decīt prin mijloacele comuniste, acest lucru nu se putea face“, consideră Octav Bjoza.


„Nu am nimic cu urmaşii sau răniţii!“


Preşedintele AFDPR Braşov spune că dintre toţi participanţii la Revoluţia din decembrie, singurii īndreptăţiţi să primească indemnizaţii sīnt urmaşii eroilor martiri şi răniţii. „Nu am nimic īmpotriva urmaşilor celor decedaţi ori a răniţilor, pentru că nu poţi contoriza viaţa sau sănătatea unui om. Pentru ei, am un mare respect, cu excepţia celor care au fost zgīriaţi la nas, cot sau genunchi, iar aceştia se ştiu ei foarte bine cine sīnt. Restul participanţilor la Revoluţie merită doar onoruri, nu sute de milioane de lei, spaţii comerciale şi terenuri. Noi avem foşti deţinuţi politic care se judecă de mai bine de zece ani pentru terenurile pe care şi le revendică şi care le-au fost confiscate de comunişti, şi tot n-au cīştigat un bun care le aparţinea de fapt şi de drept“, a mai adăugat Octav Bjoza, care le contestă multor „remarcaţi“ la Revoluţie această calitate.


Veteranii primesc maximum 3,5 milioane lei vechi


Veteranii de război se consideră şi ei nedreptăţiţi şi sfidaţi de Legea „recunoştinţei“. Potrivit lui Virgil Oancea (foto medalion), locotenent-colonel īn rezervă, preşedintele Uniunii Veteranilor de Război - Filiala Braşov, „guvernul actual caută să-şi protejeze susţinătorii, la fel cum au făcut-o de altfel toate guvernele de pīnă acum“, iar „comparaţia īntre drepturile revoluţionarilor şi drepturile veteranilor de război, văduvelor de război şi a văduvelor veteranilor de război este de-a dreptul sfidătoare“. Virgil Oancea, bunăoară, primeşte un milion de lei/ lună ca veteran de război, şi asta din 1994, ultima indexare fiind acum zece ani, spune el. Calculul este diferit, de la caz la caz, şi depinde īn primul rīnd de gradul beneficiarului şi de faptele de eroism de pe front. Pentru un veteran cu cea mai īnaltă distincţie a Romāniei, şi cu grad de general, indemnizaţia este undeva la 3,5 milioane lei vechi pe lună. Īn cazul văduvelor de veterani, alocaţia se īnjumătăţeşte. Majoritatea văduvelor din Braşov primesc aproximativ 700 - 800 mii lei vechi pe lună. Văduvele de război primesc o indemnizaţie ceva mai mare, dar nu semnificativ mai mare decīt a celorlalte văduve. „Dacă este să fac o comparaţie, aş considera că un veteran de război este ca un fost deţinut politic, pentru că amīndoi au īnfruntat moartea şi au rămas, nu de puţine ori, marcaţi pe viaţă. La fel, consider că sīnt īndreptăţiţi să primească despăgubiri foştii deţinuţii politic, urmaşii eroilor, văduvele şi răniţii, indiferent că a fost război, comunism sau revoluţie. Īnsă diferenţa īntre compensaţiile acestor categorii este imorală“, a declarat Virgil Oancea, care consideră c㠄legile astea persecută oamenii care au făcut īnchisoare politică şi pe cei care au fost pe front, plus că numărul de carnete de revoluţionar este mult mai mare decīt numărul de revoluţionari“.

 

„Vinovaţi sīnt cei care dau, nu cei care cer“


Luptătorii braşoveni de la Asociaţia „15 Noiembrie 1987“ consideră că adevăraţii vinovaţi de această lege imorală nu sīnt cei care se slujesc de ea, ci cei care au adoptat-o.
„Noi sīntem supăraţi că nu sīntem pe aceeaşi palier cu ei, ca şi recunoaştere a meritelor. Noi sīntem asimilaţi foştilor deţinuţi politic, adică avem o pensie de 1,5 milioane lei, īn medie, loc de veci, o serie de scutiri şi medicamente gratuite, cu toate că această ultimă prevedere nici nu se respectă. Vinovaţii nu sīnt cei care cer beneficii, ci cei care dau. Statul romān ar fi trebuit să fie echidistant. După ani de detenţie, un fost deţinut politic ia un milion pe lună pentru fiecare an de temniţă, īn timp ce pensia unui ofiţer de securitate, care poate chiar l-a băgat acolo, e de 30 de milioane pe lună sau chiar mai mult. La fel, aceste discriminări īntre foştii deţinuţi politic, revoluţionari, veterani. Lucruri de acest gen sīnt o dovadă de lipsă de respect“, crede Florin Postolachi (foto medalion), preşedintele Asociaţiei „15 Noiembrie 1987“.


Iniţiativă contra nedreptelor decalaje


• Consilierii locali PD vor să iniţieze un proiect de lege care să reducă din decalajele reparaţiilor materiale acordate diferitelor categorii de persoane care au suferit din cauza războiului sau a regimului comunist, īn comparaţie cu cele ale „remarcaţilor“ īn Revoluţie. „Venim cu propunerea ca şi cei care au participat la evenimentele de la 15 noiembrie 1987, de pildă, să beneficieze de aceeaşi recompensă şi aceeaşi recunoaştere a meritelor ca şi participanţii la evenimentele din `89. Cei de la 15 Noiembrie au cel puţin acelaşi merit, pentru că ei au făcut primul pas şi au deschis calea evenimentelor din `89. De asemenea, curajul foştilor deţinuţi politic a fost mult mai mare decīt al tuturor revoluţionarilor, īntr-o vreme īn care sistemul de represiune era mult mai dur, iar represaliile se răsfrīngeau capital asupra īntregii familii“, spune consilierul local Laura Ştefănescu. Potrivit colegului ei, Ladislau Hathazi, propunerea de act normativ va fi īnaintată conducerii centrale a PD, prin parlamentarii PD de Braşov, urmīnd ca aceasta să ajungă īn cele din urmă la Guvern. Īn acest context, Hathazi a amintit că există şi „remarcaţi“ care nu au fost niciodată la Revoluţie, cu toate că au certificate şi primesc indemnizaţia. „Un exemplu clar, cu care puteţi să mă citaţi, este cel al lui Vasile Bran, care a obţinut certificatul īn baza depoziţiilor unor martori, cu toate că nu a participat la evenimente“, a declarat Hathazi. Fostul parlamentar Vasile Bran nu a putut fi contactat pīnă la ora īnchiderii ediţiei.

 

 

de: » Andrei PAUL

 

 

 

Opiniile cititorilor:

 

georgeta barbu: 09.01.2008 11:41

 

Nu inteleg ce aveti cu acesti oameni. Daca nu erau ei astazi am fi trait tot sub comunism. Aceasta lege nu a fost initiata de ei, nu ei au cerut drepturi,ei cer ceea ce li se cuvine. Bravo lor! Ar trebui sa ne plecam capetele in fata lor si sa le multumim