"Sah-mat", filmul despre Revolutie

2004 – ANUL JURNALUL NATIONAL

Un film documentar, purtand semnatura realizatoarei austriece Susanne Brandstätter si prezentat de postul de televiziune franco-german Arte in februarie anul trecut, a pus pe jar Romania. Ideea filmului: Revolutia romana a fost opera CIA, in colaborare cu mai multe servicii de informatii europene, nu de oamenii iesiti in strada cu piepturile goale.

MARINA CONSTANTINOIU

N

DECEMBRIE ’89. Revolutia Romana a fost facuta de romani

VIZIUNE. Susanne Brandstätter, o realizatoare contestata

-am facut decat sa preluam un articol-comentariu pe marginea acestui film interesant, publicat intr-un supliment tv online al saptamanalului francez Le Noul Observateur. A doua zi a inceput "nebunia". Au urmat valuri de reactii, telefonul redactiei zbarnaia nonstop, diverse persoane exprimandu-si aprobarea sau dezaprobarea fata de linia adoptata de respectivul documentar, unii chiar aducand dovezi de tot soiul in sprijinul uneia sau alteia dintre variante. Jurnalul National a declansat o adevarata dezbatere la nivel national, pornind de la un simplu documentar pentru televiziune.

DEMERSUL NOSTRU. Pentru ca filmul a aruncat pur si simplu in aer un subiect despre care obisnuiam sa discutam doar in luna decembrie a fiecarui an, incepand cu ’89. Vazand ca subiectul suscita interes, am decis sa facem un efort pentru a pune cap la cap toate informatiile pe aceasta tema, in speranta ca se va putea reconstrui, cat mai repede posibil, adevarul despre ceea ce s-a petrecut in decembrie 1989 in Romania.

PUSA LA CALE. Nume importante ale serviciilor secrete americane si europene au incercat, in filmul doamnei Brandstätter, sa explice cum poporul roman a infaptuit o revolutie asupra careia planeaza banuiala ca ar fi fost pusa la cale de altcineva.

Daca in filmul "Sah-mat" al Susannei Brandstätter interlocutorii lasa sa se inteleaga ca CIA si servicii europene l-au dat jos pe Ceausescu, intr-un documentar prezentat de televiziunea ungara la scurt timp dupa difuzarea filmului doamnei Brandstätter, fostul general de Securitate roman, care a dat peste cap regimul ceausist cerand azil politic si protectie in Statele Unite, Ion Mihai Pacepa, venea cu o alta versiune.

Pentru Pacepa era de mirare "cat de repede au reusit agentii serviciilor secrete sovietice sa preia puterea politica dupa Ceausescu", declaratie care ne-a aruncat brusc inapoi la scenariile de la inceputul anilor ’90, potrivit carora in spatele celor petrecute in decembrie 1989 in Romania s-a aflat nimeni altul decat temutul KGB.

Potrivit documentarului difuzat de canalul Arte, la sfarsitul anilor ’80, mai multe operatiuni secrete vizand destabilizarea regimului sotilor Ceausescu au fost planificate minutios si chiar duse la bun sfarsit de catre diferite servicii secrete. Brandstätter aduce mai multe dovezi convingatoare, in special marturia socanta a premierului ungar de la acea vreme, Miklos Nemeth. Care declara ca in 1989 serviciile secrete ungare au livrat arme oponentilor regimului Ceausescu, i-au antrenat pe membrii acestei "rezistente" in tabere din Ungaria si au recrutat agenti din randul membrilor aparatului de stat roman.

PERSONAJE. Numele fostului ministru adjunct al Apararii de pe vremea lui Ceausescu, Victor Athanasie Stanculescu, a fost pomenit cu aceasta ocazie. De altfel, Stanculescu a fost si el intervievat, dar fara a da prea multe detalii in legatura cu rolul lui in toata afacerea.

Un alt personaj interesant prezentat de documentarul de la Arte este fostul sef al CIA pentru Europa de Est, din 1989, Milton Bearden. Care a pus paie pe foc, prin refuzul sau de a respinge din stat teoria conspiratiei cu iz de Washington.

PARTIDA DE SAH. Brandstätter prezinta, in filmul sau, etapa cu etapa, ceea ce numeste "partida de sah" castigata, potrivit ei, de CIA si de aliatii agentiei americane. Cu ajutorul a trei fosti ofiteri de informatii, ea a etapizat complotul, prezentand cele trei faze decisive ale acestuia. Prima: operatiunea de "diabolizare" a despotului de la Bucuresti, care a implicat mai multi spioni, al caror rol a fost sa amplifice zvonurile cele mai fanteziste, gratie retelelor clandestine in mass-media internationala. A doua: identificarea, apoi popularizarea de noi lideri potentiali. Surprinzator, Ion Iliescu, devenit presedinte al Romaniei post-revolutionare, ar fi fost ales si ulterior mediatizat de catre CIA, potrivit documentarului. A treia: manipularea de la Timisoara. Bombardamentul cu informatii si imagini despre cadavrele de acolo, care au sugerat ca Securitatea lui Ceausescu i-ar fi asasinat cu sange rece pe manifestanti. De fapt, aceste cadavre ar fi fost scoase special pentru "spectacol" direct de la morga, sustinea acelasi documentar.

TEORII. Contactat de Jurnalul National, generalul Stanculescu a respins teoria documentarului si mai ales cele spuse despre rolul sau. In schimb, fostul adjunct al Securitatii Timis, Radu Tinu, a afirmat ca nu romanii au facut Revolutia, confirmand ideea potrivit careia romanii doar "au dansat pe muzica altor servicii de securitate", in special CIA si KGB. Tinu spunea insa ca generalul Stanculescu nu a fost niciodata agent ungar, ci englez. Tot el sustinea ca pastorul Laszlo Tökes a facut parte din planul americanilor de a-l detrona pe Ceausescu, folosindu-se de revolta populara.

In sprijinul teoriei cospiratiei a venit si interviul acordat Jurnalului National de ultimul lider al refugiatilor romani din Budapesta – instructorul sportiv Doru Staicu. El a condus organizatia "Romania libera", in randul careia activau peste 1.500 de refugiati romani. Pana in toamna anului 1989, organizatia a derulat numeroase actiuni de protest fata de regimul comunist de la Bucuresti, organizand manifestatii in fata ambasadelor straine din capitala Ungariei, inclusiv a Romaniei. Practic, miscarea romanilor din Ungaria a fost cea care a prefatat Revolutia romana, este concluzia interviului.

ADEVARUL EI

"Mi-a venit ideea de a aseza Revolutia intr-un context mai larg, international, pentru a aduce lumina asupra sa. Aceasta si in contextul in care realizatorii dinaintea mea o privisera ca pe un eveniment local" - Susanne Brandstätter

KGB SI CIA

"Daca serviciile rusesti au avut cu adevarat o oarecare implicare, serviciile secrete americane au fost doar observatori" - Mihai Lupoi

CONTESTARE CVASITOTALA

Documentarul n-a scapat de cele mai dure critici posibile. Un prim comentariu a venit din partea presei internationale. Postul Radio France Internationale aprecia ca filmul nu este o ancheta, ci "un fel de colaj de imagini menite sa demonstreze o teza preconceputa".

Fostul consilier prezidential si participant la Revolutie, Dan Iosif, ne-a declarat ca nu crede in scenariul lansat de canalul Arte. El a catalogat filmul drept "o prostie".

Mihai Lupoi, participant activ la Revolutie, devenit senator PRM, a catalogat filmul drept "total deplasat si departe de realitate", dar a adaugat o observatie interesanta: "Daca serviciile rusesti au avut cu adevarat o oarecare implicare, serviciile secrete americane au fost doar observatori".

Ceva mai ingaduitor, generalul-magistrat Dan Voinea, procurorul care a anchetat in cele mai multe dintre "Dosarele Revolutiei", spunea: "Chiar daca nu ne convine, pana la urma tot trebuie sa se faca lumina si in aceasta privinta. (...) Ani in sir, reprezentantii unor astfel de servicii au vorbit de la microfoanele posturilor de radio straine si au creat aici, in interior, o anumita atmosfera, ostila fostului regim".

Transant, regizorul si senatorul PSD Sergiu Nicolaescu a considerat filmul "o prostie, un amatorism, o porcarie platita de unguri". El ramane pe pozitie: "Revolutia romana a fost facuta de poporul roman".

Petre Roman, cel ce avea sa devina premier dupa Revolutie, considera ca documentarul e doar o "prejudecata care inca mai persista". Iar Doina Cornea, al carei nume a facut inconjurul lumii ca disidenta, a pledat pentru implicarea KGB in evenimentele din decembrie 1989. "Daca CIA ar fi pus la cale inlaturarea lui Ceausescu, acum am fi sub influenta SUA", a spus ea, in ciuda faptului ca nu a exclus posibilitatea implicarii si a altor servicii secrete in Revolutia din decembrie 89.

MARTURIE

Susanne Brandstätter a acordat un interviu Jurnalului National, explicand de ce s-a oprit la acest subiect. "Mi-a venit ideea de a aseza Revolutia intr-un context mai larg, international, pentru a aduce lumina asupra sa. Aceasta, si in contextul in care realizatorii dinaintea mea o privisera ca pe un eveniment local.

Am vorbit cu oameni multi, din diverse tari, am citit «n» documente, clasificate, declasificate, carti. Am pus piesa cu piesa in tot acest puzzle.

Am filmat in Romania, Ungaria, Germania, Austria, Franta si SUA.