ANCHETE - Sambata, 18 decembrie 2004

Watergate militar romanesc

Generalul Badalan este acuzat ca incurajeaza politia politica * Maiorul Mircea Gologan, ofiterul cu cele mai multe medalii primite de la americani, sustine ca seful SMG a incalcat regulamentele militare

Maiorul Mircea Gologan, unul din cei mai buni ofiteri ai Armatei Romane, trimis in Afganistan sa instruiasca noua armata afgana, a depus o plangere penala impotriva generalului Eugen Badalan, seful Statului Major General. Maiorul Gologan il acuza pe generalul Badalan intr-o plangere penala depusa la Sectia Parchetelor Militare, de "violarea secretului corespondentei" si de incalcarea regulamentelor militare. Practic, ofiterul care il acuza pe actualul sef al Statului Major General de activitati ilegale este nemultumit ca membrii unei comisii venita in Afganistan pentru evaluarea activitatii sale au sustras din computerul lui mai multe documente cu caracter personal fara a avea mandat si fara a-i aduce la cunostinta acest lucru. In urma acestui control, membrii comisiei au intocmit un raport pe care l-au inaintat generalului Badalan, la vremea respectiva seful Statului Major al Trupelor Terestre.

In legatura cu acest scandal declansat in interiorul Armatei Romane, maiorul Gologan ne-a declarat ca in luna septembrie a.c., "am fost chemat la Directia Siguranta Militara, pentru "sustinerea interviului de securitate", anuntat fiind de colonelul Safta, loctiitorul sefului directiei. Acesta mi-a confirmat ca voi sustine interviul de securitate cu generalul Gheorghe Nicolaescu, seful Directiei Siguranta Militara (DSM). Pe timpul cat m-am aflat in biroul sefului DSM, acesta mi-a adus multe acuzatii, pe un ton nefiresc de ridicat pentru o discutie civilizata, referitoare la prestatia mea in calitate de comandant al Detasamentului ANA TRAINING I si II. La baza acestor acuzatii, s-a aflat o copie a raportului generalului Badalan, la acea vreme seful Statului Major al fortelor Terestre, adresat sefului SMG. Pe acest raport, generalul Popescu, seful SMG, a pus o rezolutie favorabila cu privire la activitatea mea si am ramas in continuare in Afganistan, la cererea expresa a unui general american adresata sefului Armatei romane. Culmea este ca, in ciuda acestei rezolutii favorabile pusa de generalul Popescu, generalul Badalan, din motive numai de el stiute, a dat in lucru dosarul meu la Directia Siguranta Militara. Revenind la discutia cu seful Directiei Siguranta Militara, acesta, dupa ce a terminat de prezentat acuzatiile ce mi se aduc si am incercat sa ii raportez ca am dovezi palpabile care probeaza contrariul, scotand pe masa un dosar, s-a enervat si m-a dat afara din birou, amenintandu-ma ca imi va fi retras avizul de securitate pentru lipsa de sinceritate pe timpul interviului de securitate. Domnul general de brigada Nicolaescu mi-a subliniat faptul CA NU M-A CHEMAT SA MA ASCULTE, ci doar sa imi atraga atentia. Acest mod de comportare este un abuz evident si nu trebuie sa caracterizeze relatiile intre doua cadre militare. Scopul interviului de securitate, potrivit regulamentului, este de a clarifica anumite aspecte considerate neclare. In ce fel poti clarifica daca ti se spune clar ca nu ai dreptul sa vorbesti? Am ramas foarte mirat ca am sustinut interviul de securitate cu seful directiei deoarece, potrivit regulamentului, acesta realizeaza interviul de securitate doar pentru ofiterii care incadreaza sau urmeaza sa incadreze functii prevazute cu gradul de general. Eu ar fi trebuit sa sustin interviul de securitate doar cu comandorul Poradici si nu cu seful directiei si loctiitorul acestuia. Acest lucru este inca un abuz inexplicabil.

Abuzuri la cel mai inalt nivel

Pentru a clarifica situatia mea, am solicitat iesirea la raportul sefului Statului Major al Trupelor Terestre (SMFT), care m-a primit in ziua de 17 septembrie 2004. Cu aceasta ocazie, domnul Badalan, in prezenta col. Gabor, seful serviciului personal, mi-a citit un document semnat de generalul Nicolaescu prin care acesta propunea masura interzicerii participarii mele la misiuni externe pana la data de 1 septembrie 2006 cand ar urma sa fiu reevaluat. Motivul invocat in document este comportamentul pe timpul misiunii in Afganistan si lipsa de sinceritate pe timpul interviului de securitate. Rezolutia generalului Badalan pe acest document a fost "masuri in consecinta", adica a fost de acord cu ea, aceasta masura fiind in prezent in vigoare."

Maiorul Gologan decorat de Armata americana

Toate aceste acuzatii aduse maiorului Gologan vin in contradictie cu calificativele si aprecierile de serviciu primite din partea americanilor si celorlalti parteneri din teatrul de operatii. In calitate de comandant al detasamentului ANA TRAINING I si II, maiorul Mircea Gologan a fost decorat de Armata SUA cu "Army Commendation Medal"; cu medalia NATO pentru Afganistan de catre comandantul contingentului german; cu medalia "Army Commendation Medal" cu frunza de stejar de Armata SUA si cu "Global War on Terrorism Expeditionary Medal", tot de de Armata SUA.

La cererea comandantului american, generalul de brigada Prasek, care era extrem de multumit de prestatia maiorului Gologan, adresata direct generalului Popescu, seful SMG, maiorul Gologan a fost numit sa comande detasamentul pentru inca un mandat. Este singurul comandant al unui detasament romanesc aflat in misiune externa care a comandat, consecutiv, timp de doua mandate. Aprecierile de serviciu intocmite de generalul de brigada Joseph Prasek (pentru primul mandat) si de catre generalul de brigada Thomas Mancino (pentru al doilea mandat) contin doar aprecieri la superlativ. Maiorul Gologan ne-a decalrat ca, "potrivit Legii 80 privind Statutul Cadrelor Militare, aprecierile de serviciu constituie unicul document de evaluare a performantelor unui cadru militar si sta la baza tuturor deciziilor legate de avansarea in grad si promovarea in functie. De aceea este extrem de surprinzatoare si chiar de neinteles propunerea Directiei Siguranta Militara si decizia sefului SMFT de a mi se interzice participarea la misiuni externe timp de doi ani ca urmare a comportamentului meu pe timpul misiunii sau ca urmare a lipsei de sinceritate pe timpul interviului de securitate in conditiile in care nu am fost intrebat nimic si nici lasat sa imi prezint argumentele."

Doru DRAGOMIR

Plangere penala

Nr. 24144

din 15.12.2004

SEFULUI SECTIEI PARCHETELOR MILITARE

Subsemnatul maior Gologan V. Mircea, domiciliat in Bucuresti, de profesie ofiter activ in Ministerul Apararii Nationale, incadrat la Unitatea Militara 02475 Bucuresti, va sesizez prin prezenta despre savarsirea infractiunii prevazute la articolul 195 Cod Penal, "Violarea secretului corespondentei".

In fapt, in perioada 26.11-03.12.2003, o comisie de evaluare a activitatii detasamentului pe care il comandam (Comandantul detasamentului ANA TRAINING I si ANA TRAINING II-destinat sa instruiasca noua armata afgana-n.r.), a sustras din calculatorul aflat la mine in birou si care era destinat uzului meu exclusiv, o serie de documente ce proveneau din corespondenta mea personala (posta electronica), fara a avea mandat emis de un procuror si fara a ma instiinta despre intentia lor. In consecinta, nu am aflat despre savarsirea acestei infractiuni decat mult mai tarziu, dupa revenirea mea in tara, la 01.09.2004, cand am citit actul de constatare al comisiei, la care erau anexate documentele sustrase din corespondenta mea personala.

Documentul care probeaza violarea corespondentei este un document nesecret, inregistrat cu numarul C 508 din 11.12.2003, adresat de dl.gl.lt. Badalan Eugen, la acea data seful Statului Major al Fortelor Terestre sefului sau ierarhic, dl.gl. Popescu Mihail, seful Statului Major General. In cuprinsul paginii 2 se mentioneaza, la alte propuneri: "Studierea si stabilirea de catre structurile abilitate ale MApN a semnificatiei unor documente descoperite, intamplator, in urma lucrului pe calculatorul din biroul comandantului de detasament (anexa 3)".

Desi au fost constienti ca incalca flagrant legea, membrii comisiei au anexat la acest raport documente provenite din corespondenta mea personala in speranta ca ma vor putea acuza si discredita. Documentele anexate de comisie nu dovedesc desfasurarea unei activitati neregulamentare sau ilegale.

Documentul anexat cu numele "Corespondenta intitulata Legiunea Straina" (pagina 2 din 8, anexa 3) nu lasa nici o urma de indoiala cu privire la caracterul privat al corespondentei.

In ziua de 15.11.2004 am inaintat ministrului Apararii Nationale raportul inregistrat cu numarul P 1079 in care solicit "prezervarea originalului acestui raport deoarece acesta va constitui una din probele in procesul penal pe care il voi intenta."

In drept,

prin actiunea urmatorilor:

- general Badalan Eugen, seful Statului Major General, la data savarsirii seful Statului Major al Fortelor Terestre;

-colonel Cojocaru Marin, seful serviciului operatii la Comandamentul Fortelor Terestre din Statul Major al Fortelor Terestre

-maior de justitie militara Linca Simion - consilier juridic la Statul Major al Fortelor Terestre

-maior Roman Florin - ofiter din serviciul operatii la Comandamentul Fortelor Terestre din Statul Major al Fortelor Terestre

au fost incalcate prevederile articolului 28 din Constitutia Romaniei, care garanteaza secretul corespondentei, fapta prevazuta si pedepsita potrivit Codului Penal, articolul 195.

Solicit, prin prezenta, declansarea urmaririi penale impotriva celor nominalizati mai sus ca faptuitori, mentionand ca intentionez sa ma constitui parte civila in proces, contra acestora.

15.12.2004




Sambata, 18 decembrie 2004

Comentarii

Anchete

Data: 2004-12-18

Watergate militar romanesc


De la: Deceanu Ovidiu din Toronto (...@yahoo.com)

Data: 2004-12-18 00:42:23 , IP: 69.158.11...

De ce ar fi fost buna CADA


Dincolo de mitocania sustragerii de documente cu caracter personal este foarte probabil ca aprecierea maiorului de catre americani sa fi "deranjat " la SMG. Este de notorietate faptul ca SMG - ul nu este prietenul cel mai bun al ofiterilor care au o cariera remarcabila ... A fost si este ( poate cu exceptia ultimei perioade a celui de-al doilea razboi mondial ) un fel de adapost politic al ofiterilor care arata bine, "dau" bine sau au pile la conducerea politica a statului. CADA ar fi atins si acest avanpost al puterii politice si nu s-a dorit asta . In 1991-1992 D-l Iliescu a infierat cu furie proletara miscarea CADA ... si totul a cazut ... Actiunile d-lui Iliescu si a echipei de generali care au avut acces la Cotroceni, au fost constant impotriva unei curatari politice a armatei. Armata - ne place sau nu - a fost subordonata politic (in ultimii 15 ani) prin intermediul aservirii SMG-ului unor persoane din anturajul fostului presedinte. Controlul a fost subtil si total. A fost un control mai putin simtit la esaloanele inferioare - datorita specificitatii structurii militare - dar evident.
Ce sa mai povestim despre eficacitatea aparatului militar in aceste conditii ?? ... Cercetare si inginerie militara ?? hehe. Soldatii nostri de la granita cu Ucraina au aceeasi bocanci sparti in talpa ca si in decembrie 1989.
Ca si in viata civila, cei care conduc (armata) sunt de o calitate indoielnica ( cu foarte putine exceptii ... )


De la: miro din iasi (...@yahoo.com)

Data: 2004-12-18 11:25:50 , IP: 82.208.151...

BADALAN, ELITA CAMARILEI NASTASE

ACEST PERSONAJ CONTROVERSAT DE COLEGII SAI DE ARME, PENTRU ATITUDINEA FATA DE REVOLUTIONARII DIN 1989, NU MERITA SA FIE IN INALTA FUNCTIE CE I S-A INCREDINTAT.
DACA NASTASE SI ILIESCU NU DISPAR, NU DIPARE NICI BADALAN SI NICI NEDREPTATEA.
TOTI SUNT CORUPTI, DE ACEEA NU MAI SUNTEM LA NOI ACASA.