SANGEROASA APOTEOZA
Marcat initial de daramarea Zidului Berlinului - simbol al Cortinei de Fier -, valul revolutionar al celebrului, de acum, an ’89 avea sa se sparga de zidul Carpatilor, “maculand” cu sange talazul catifelat care purta cu el dorintele de libertate ale Estului Rosu. Mass-media internationale, conectate prompt la tot ceea ce se petrece oriunde in lume, au marcat momentul la unison, si, ca niciodata pana atunci, lumea intreaga a fost profund miscata, zguduita, chiar, de modul cum s-au derulat evenimentele din Romania care, aspect inedit, erau transmise in direct de la Bucuresti. Va propunem o scurta reintoarcere in timp, din perspectiva inversa, adica… vestica, cu ajutorul clasicului reper care ramane inca articolul aparut in presa timpului.
Washingtonpost.com
Cotidianul american scria pe 23 decembrie 1989 despre bucuria romanilor ce traiesc peste ocean la aflarea vestii fugii dictatorului Ceausescu, dupa ce, doar cu cateva zile mai inainte, fusesera revoltati de stirile care anuntau reprimarea miscarilor de protest din Timisoara. Jubilarea ia locul revoltei, este expresia prin care jurnalistul de la Washington Post reflecta starea emotionala a emigrantilor romani.
Le Monde.fr
Pe 9 ianuarie 1990, Le Monde surprinde reactia sovietica cu privire la evenimentele din tara noastra, citandu-l pe Eduard Sevarnadze: “Revolutia romana este perfect compatibila cu a noastra”. Ministrul de externe al URSS nu isi declara nici cea mai mica rezerva atunci cand adresa cele mai bune urari “noilor conducatori ai Romaniei”.
In acelasi jurnal francez, de altfel, pe 29 decembrie 1989, aparuse un interesant articol in care se faceau precizari despre sustinerea de care se bucura revolutia romana la moldovenii de peste Prut. Citand agentia iugoslava Taniug, Le Monde titra ca peste cinci mii de voluntari, membri ai Frontului National Moldovenesc, erau pregatiti sa vina in ajutorul revolutionarilor romani, in ciuda faptului ca URSS declarase ca nu dorea sa se implice, in nici un fel, in Romania.
Los Angeles Times
Reconstructia Guvernului Romaniei dupa recenta schimbare de regim a fost analizata intr-un articol publicat in LA Times, pe 14 ianuarie 1990, sub semnatura lui Petre Popescu, unde se vorbeste despre dificultatile - inerente, de altfel - ale unei astfel de schimbari politice majore.
The New York Times
Dizidentul polonez Adam Michnik este autorul unei analize politice aparute in New York Times, pe 11 martie 1990, si care trateaza problema schimbarii de regim din Europa de Est. ”Sistemul care s-a autoproclamat viitorul omenirii a fost ingropat in cenusa oraselor romanesti ce au ars la revolutie” spune Michnik, foarte sigur pe el, fara a exclude insa posibilitatea ca epigoni ai comunismului sa mai apara in viitor, semanand disensiuni prin calomniile proferate sau amagind cu poleiala aurita a unei false imagini.
Drama revolutiei romane, “singura revolta violenta din Europa de Est si singura al carei triumf ramane cel mai problematic” a mai fost subiectul unui al articol publicat in acelasi ziar new-yorkez, pe 2 aprilie 1990. Ilustrat cu fotografii inedite, articolul pistona pe haosul acelor zile de decembrie care au marcat sfarsitul dictaturii.
Time
“Europa – facturile ajung la scadenta” este titlul articolului publicat in revista Time la un an de la evenimentele care au schimbat fata estului Europei, o analiza politica, dar si economica a stadiului in care se afla statele foste comuniste. Care este pretul libertatii, intreba John Borrell, autorul articolului, facandu-se ecoul nemultumirilor est europenilor. Pretul a fost deja platit de jertfele omenesti, cateva sute de morti, marea lor majoritate in Romania, remarca jurnalistul, concluzionand ca: “dupa un an de libertate, Europa de Est isi da seama ca rasturnarea statuilor lui Stalin si Lenin este mult mai usor de realizat decat construirea unor democratii durabile si stabilirea unei piete libere”.
BBC News
Dupa o decada, cand totul se vedea mai limpede si cu o mai mare detasare, societatea britanica de difuziune, BBC, relua subiectul revolutiei, facand o rememorare a evenimentelor din decembrie ’89, care au dus la moartea a sute de oameni si la disparitia sistemului comunist prin executia sotilor Ceausescu. Revolutia romana a fost cea care a pus “punctul final valului de revolutii europene ale anului 1989, o apoteoza sangeroasa si dureroasa” pentru multi dintre noi.
Bogdan Oproiu