Editia 6 - 8 septembrie 2004

"In Romania s-a legitimizat o adevarata fabrica de revolutionari"

Afirma presedintele Asociatiei Luptatorilor din Timisoara Arestati in Revolutia din 1989, Costel Bursuc

- Avem de-a face cu un numar imens de revolutionari. Au fost toti acesti oameni, care au acum certificate de revolutionari, pe strada, in Decembrie '89?
- Nici noi, ca timisoreni si ca participanti adevarati la Revolutie, nu suntem de acord ca printre noi sa fie si oameni care nu au avut treaba cu Revolutia, si mai mult de atat, oameni care au fost de partea cealalta a baricadei, dar la un moment dat au reusit sa fie alaturi de noi ca si victime sau ca si oameni care au dus la prabusirea sistemului comunist. Din acest punct de vedere, noi am avut nenumarate actiuni la Parlament, Camera Deputatilor, la Senat, Guvern, am mers cu tot felul de propuneri si imbunatatiri la Legea 42. Mai exact, la modul ei de aplicare si felul cum se obtin aceste certificate, cerand ca revolutionari sa fie considerati doar cei care au fost raniti, arestati, si bineinteles urmasii celor care au murit si ai luptatorilor cu merite deosebite, dar sa se stabileasca niste criterii clare dupa care o persoana poate fi considerata un luptator cu merite deosebite. Adica, sa fi condus un grup de oameni, sa fi patruns in sedii de P.C.R., Militie, Securitate si celelalte institutii ale statului, inainte de 22 decembrie, cand a fugit Ceausescu, sa-si fi riscat viata intr-un scop nobil, adica sa ridice un ranit de pe strada, cazut sau impuscat, sa ajute o persoana care a fost arestata sau in pericol de a fi arestata sau impuscata...
In noua Lege a recunostiintei sunt prevazute, s-a tinut cont de aceste lucruri, dar a mai ramas o singura problema, ca normele metodologice sa tina cont de aceste lucruri, iar cei care vor aplica si vor fi in acea comisie sa tina cont de ele. Mie nu-mi ramane decat sa cred ca actualul secretar de stat, Vasile Pruteanu isi va tine promisiunea si va face schimbarea de certificate. Eu voi fi prezent in acea comisie, in calitate de presedinte, pentru a sustine dosarele mele, dar si ca observator voi participa la lucrarile comisiei si imi voi folosi toata puterea de influenta si relatiile cu presa, pentru a face cunoscute neregulile care ar putea sa apara.
- Dintre cei care au certificate de revolutionari, cati sunt de fapt cei care au luptat intr-adevar?
- Daca as fi cel care ar trebui sa decida, numarul revolutionarilor ar fi mult mai mic. In Timisoara, cei care au fost arestati sunt o mie, dar numai 550 au acte. Ca luptatori cu merite deosebite nu se poate vorbi decat de cei din orase ca Timisoara, Bucuresti, Lugoj, Resita, Arad, Sibiu, Brasov, Cluj, unde intr-adevar, populatia a iesit in strada inainte de fuga dictatorului. Acest lucru i l-am spus si presedintelui Iliescu si lui Constantinescu, de nenumarate ori. Atata timp cat legea se extinde pana la 25 - 26 decembrie, nu pot fi considerati revolutionari toti. Revolutia a fost pana in 22 decembrie ora 12.20, cand Nicolae Ceausescu a fugit. Dupa aceea, daca vor, sa faca luptatori pentru sustinerea guvernului sau sa faca pentru sustinerea lui Iliescu, a F.S.N.-ului. Pot sa faca ordine, medalii, diplome, dar pentru victoria revolutiei, eu cred ca nu pot fi facuti decat cei care au luptat pana in 22 decembrie in strada.
- Totusi, cum s-a ajuns la numarul acesta imens de certificate de revolutionar? Ce interes au avut institutiile statului sa dea unda verde pentru emiterea atator acte de acest gen?
- S-a ajuns aici pentru ca P.D.S.R.-ul si-a dorit capital electoral, iar in '90, '92, '96 cine putea sa fie o masa de manevra si cu un cuvant de spus decat revolutionarii, apoi minerii? Eu cred ca totul s-a facut politic. Cea mai mare greseala s-a facut in '96 cand s-a legitimizat aceasta fabrica de revolutionari. S-a mers tot pe linie politica. Nu este posibil ca in Timisoara sa fie in jur de o mie de revolutionari cu merite deosebite, unde au fost sapte, opt zile de revolutie adevarata, unde s-a murit si au fost in strada mai mult de 250.000 de oameni, iar in Brasov, Constanta sa fie doua mii sau mai multi revolutionari, ca sa nu mai amintim de Bucuresti, unde numai Asociatia Metrou are sase mii de revolutionari, cu filiale in toata tara, in orase ca Falticeni, ori Suceava. Aceste nereguli sunt vizibile cu ochiul liber. Dar puterea, indiferent de directia politica, a avut nevoie de revolutionari si a lasat lucrurile asa. Dar dupa ce si-au rezolvat problemele cu campania electorala, cu imaginea... s-a tot taiat din drepturile prevazute de acea Lege 42, despre care se vorbeste. Nici macar 10% dintre revolutionari nu au beneficiat de aceste drepturi. Daca ai fost militian, securist, activist te-ai dus la Primarie sau unde te-ai dus, ai dat bani si ai luat, ai beneficiat de drepturi, altfel, nu.
- Ati afirmat recent ca au intrat in posesia unor certificate de revolutionar si angajati din fosta Militie sau din Securitate...
- Eu consider ca fosti angajati ai acestor institutii, care erau platiti sa apere integritatea, linistea publica etc., nu puteau sa primeasca o asemenea distinctie, "Luptator pentru victoria Revolutiei". Sub nici o forma! Au fost dintre ei care s-au remarcat - foarte putini. Puteau fi recompensati prin merite militare, avansare in grad, medalii, dar nu numindu-i revolutionari. Toata lumea stie ca ei au fost organele represive, ca nu au tras o suta de soldati, dar au tras trei, ca se fac vinovati de crime. De ce sa cream aceste divergente?! Nu mai exista bunul simt si cei sapte ani de acasa! Cei care au dat din coate si au fost cei care au ordonat sa se traga sunt revolutionari. Ceilalti, cu bun simt, asa au fost atunci, asa au ramas si acum. Stiu astfel de oameni, generalul Gheorghioiu, care a refuzat de doua ori ordinul sa traga in populatia care a iesit in strada. Putea sa fie impuscat ca un caine. El a avut de suferit cel putin zece ani dupa Revolutie, a fost mutat prin toata tara. Pe cand altii ca Rogin, Paul Vasile, care sunt criminali dovediti, s-a tras din armele lor, in trei ani i-a facut Iliescu generali pe toti. Nu este posibil!
- In ce masura mai vedeti aplicabil punctul 8 al Declaratiei de la Timisoara?
- De 15 ani lupt impotriva celor pe care am crezut ca i-am inlaturat de la conducere in decembrie '89 si voi continua sa lupt. Este o datorie morala fata de cei care au cazut impuscati langa mine, dar si fata de copiii mei, de parintii mei.
- Care este motivul pentru care sistemul nu renunta la fostii militieni si securisti si, pe multi, i-a promovat in functii de conducere?
- Interesele politice! Daca ministerele faceau curatenie in randul lor, si cei vinovati isi dadeau demisia, nu se ajungea aici. Dar cei de la conducere ii ascund si ii ajuta. Asa a fost posibil ca fostul comandant adjunct al securitatii, Radu Tinu, sa sustina intr-o emisiune in direct ca nu a facut nimic, ca el era doar cu filajul. Dar eu am fost batut de el, am fost amenintati toti cei 20 de oameni din celula, cand am fost arestati, ca ne impusca cu mana lui. Majoritatea celor care au fost la conducere atunci sunt si acum, fratii Paunescu, Catarama, Patriciu, Ion Niculae, toti sunt fosti securisti. Ei au avut bani si relatii, bineinteles ca sunt tot in conducere.
- Cum vi se pare activitatea Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii?
- Ticu Dumitrescu a facut o lege foarte buna, iar taranistii care au zis ca din cauza comunistilor au suportat ani grei de temnita, au "ciuntit legea" si au reformulat-o, asa incat toti securistii si "ciripitorii" sa iasa din cadrul acestei legi, sa nu fie deconspirati. Noi suntem singura tara din fostul lagar comunist care nu a facut un proces al comunismului. Nu era nevoie sa fie impuscati cei care sunt vinovati, ci doar aratati tuturor, atat cei care sunt, cat si ceea ce au facut. Ei ar fi trebuit sa fie inlaturati de la conducere, cel putin zece ani, sa cunoasca si ei traiul de jos.
- Florian Mihalcea a propus infiintarea in premiera pe tara a unei asociatii de revolutionari fara privilegii...
- Asociatia asta e o prostie! Noi nu suntem privilegiati! Poate suntem privilegiati pentru ca suntem inca in viata. Primaria ar trebui sa faca o ancheta sociala pentru a-i ajuta pe acei revolutionari care intr-adevar au nevoie de sprijin. Nu este vorba de mine sau de alti revolutionari care, dupa Revolutie, ne-am descurcat si ducem un trai decent, ci este vorba de cei 80% dintre revolutionari care nu au fost la fel de norocosi. Noi nu avem nevoie de astfel de asociatii sau privilegii. Pentru cei cu probleme si din asociatia noastra, renta viagera este bine venita, mai ales pentru cei care au ramas cu traume psihice din cauza batailor pe care le-au primit. Revolutionarii merita o recompensa decenta, una care sa nu para - asa cum spun unii, " privilegii" - si sa arate unei tari ca acesti oameni, in decembrie '89, au facut un act de curaj.

LAVINIA POPOVICI