Generalii Chitac si Stanculescu au scapat

Sectiile Reunite ale Inaltei Curti au decis rejudecarea dosarului privind atrocitatile savarsite in decembrie '89 la Timisoara * Efectele acestei hotarari: condamnarile de cate 15 ani de inchisoare aplicate irevocabil generalilor au fost casate, iar procesul care ar trebui sa se reia de la zero va inceta de drept la sfarsitul acestui an, intrucat faptele penale pentru care cei doi inculpati sunt acuzati se prescriu la 15 ani de la comiterea lor

Judecatorii instantei supreme au decis ieri desfiintarea condamnarilor de cate 15 ani de inchisoare aplicate generalilor (r) Victor Stanculescu si Mihai Chitac in dosarul "Timisoara '89" si rejudecarea de la zero a acestui proces. Prin aceasta hotarare - pronuntata de catre Sectiile Reunite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie - cei doi inculpati vor scapa de raspunderea penala in decembrie 2004, la 15 ani de la comiterea infractiunilor de omor deosebit de grav pentru care au fost trimisi in judecata.

In acest sens, Codul Penal prevede ca prescriptia raspunderii penale intervine dupa 15 ani in raport de infractiunile pentru care legea dispune pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani. Or, este si cazul infractiunii de omor deosebit de grav, sub aspectul careia generalii (r) Victor Stanculescu si Mihai Chitac vor fi rejudecati de catre un complet din 3 judecatori al Inaltei Curti. In atari imprejurari, la primul termen al rejudecarii dosarului, care se va stabili probabil dupa ianuarie 2005, avocatii apararii vor cere instantei sa se constate ca faptele s-au prescris si ca procesul a incetat de drept.

"Colacul de salvare" a fost aruncat de Joita Tanase

Temelia deciziei de ieri o constituie recursul in anulare promovat de catre fostul sef al Parchetelor din Romania, Joita Tanase, impotriva sentintei irevocabile de condamnare. Joita a solicitat rejudecarea dosarului "Timisoara '89", inca de a doua zi, dupa ce a preluat functia de Procuror General, invocand incalcarea de catre instante a unor dispozitii elementare de procedura penala. Concret, in argumentarea recursului in anulare, Joita a aratat ca efectuarea in cauza a expertizei medico-legale cu privire la inculpatul Victor Stanculescu s-ar fi abatut de la conditiile prevazute de lege si ca ea n-ar fi primit avizul de catre membrii Comisiei de control si avizare a actelor medico-legale.

De asemenea, Joita a sustinut ca "instanta de fond a respins, ca nefondata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Victor Stanculescu si Mihai Chitac, in sensul ca au fost privati de o cale legala de atac".

Al treilea aspect sesizat de Joita in recursul in anulare se refera la ultima infatisare din 21 februarie 2000, cand aparatorul ales al lui Stanculescu a cerut amanarea, solicitare ce i-a fost respinsa.

Pe marginea acestor trei carente procedurale se impun insa anumite precizari. Pe de o parte, instanta suprema care a solutionat in prima faza procesul "Timisoara '89" a apreciat just, in motivarea sentintei de fond, ca in ce priveste modul in care Stanculescu a fost examinat medical, "nu a fost posibila internarea acestuia, asa cum prevede legea, intrucat generalul s-a sustras urmaririi penale". Pe de alta parte, in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate care fusese invocata de aparatori si sustinuta si de Joita Tanase, magistratii au respins-o ca nefondata, la vremea respectiva, fiindca fusese deja supusa criticii Curtii Constitutionale, intr-un alt dosar al Revolutiei, "Otopeni '89".

Referitor la cel de-al treilea "pilon" al recursului lui Joita, in motivarea condamnarii la cate 15 ani de inchisoare pentru fiecare dintre cei doi inculpati-generali s-a apreciat la data respectiva de catre magistrati Inaltei Curti ca fostul ministru al Apararii dupa '89, Victor Stanculescu, a manifestat rea-credinta in folosirea dreptului la aparare, avand o atitudine sfidatoare.

De altfel, in motivele de recurs - imbratisate ieri de Sectiile Reunite ale instantei supreme - se afirma, in legatura cu Mihai Chitac ca ar fi actionat sub teroarea superiorilor, iar Victor Stanculescu a fost un simplu "curier", executant al ordinelor primite pe linie de partid de la secretarul general CC al PCR, gen. Ion Coman.

Una peste alta, motivele lui Joita de casare a condamnarilor si asumate ad-literram de hotararea de ieri a Inaltei Curti de Casatie si Justitie rescriu amar istoria Revolutiei din decembrie '89, aratand ca "participarea inculpatilor la evenimentele de la Timisoara nu le atribuie automat calitatea de coautori la infractiunea de omor deosebit de grav cat timp nu este dovedit ca actiunile lor reprezinta acte de executare nemijlocita la uciderea celor 72 de persoane si ranirea a 273". In plus, decizia de rejudecare retine si faptul ca "Trebuie avute in vedere si riscurile la care se expuneau inculpatii. In acest context este de inteles teroarea sub imperiul careia inculpatii au actionat. Ei nu au actionat cu intentia de a ucide, ci in virtutea obligatiilor impuse de lege de a restabili ordinea si linistea in oras". Ce le-ar spune insa astazi Joita ori magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie urmasilor celor care au fost executati in strada in decembrie '89 la Timisoara in numele libertatii? Cine sunt atunci ucigasii? Daca Joita a avut intr-adevar convingerea ca nu generalii Chitac si Stanculescu se fac vinovati de atrocitatile comise in '89 la Timisoara, atunci de ce - cat s-a aflat la sefia Parchetelor - nu a ordonat procurorilor din subordinea sa deschiderea unui nou dosar care sa stabileasca autorii celor 72 de crime? Din pacate insa, nimeni nu va mai raspunde la aceste intrebari.

Adrian ARTENE