EVENIMENT - Miercuri, 17 noiembrie 2004

Iliescu cedeaza Basarabia, Tezaurul si Insula Serpilor

Inregistrarea negocierilor lui M. S. Gorbaciov cu presedintele Romaniei, Ion Iliescu

5 aprilie 1991

M. S. GORBACIOV. Va salut, domnule presedinte, si pe toti cei care va insotesc in cursul vizitei. Vreau sa subliniez ca acordam o mare importanta acestei vizite, suntem destul de multumiti de faptul ca, conform intelegerii comune, am ajuns la aceasta vizita asupra careia am convenit mai demult.

Sigur ca intretineam contacte cu dumneavoastra permanent, dar a venit momentul sa extindem cadrul relatiilor noastre si sa le punem pe baze noi.

Am avut deja posibilitatea sa ma exprim sincer cu privire la faptul ca noi toti din Uniunea Sovietica si tarile Europei de Est am parcurs un timp dupa evenimentele revolutionare din trecutul recent. In aceasta perioada de reflectie serioasa ne-am dat seama ca in relatiile noastre nu totul a fost asa cum ar trebui sa fie in domeniile politic, economic si ideologic. Poate ca sfera cea din urma merita a fi detasata in mod deosebit si noi am vorbit despre aceasta. A venit timpul sa spunem: evident, prietenii nostri s-au plictisit de noi, ceva nu le place.

Timp de un an n-am deranjat pe nimeni, considerand ca totul trebuie sa fie analizat si cumpanit cu grija. Si in tot acest timp ne-am dat seama ca noi toti avem nevoie unul de altul. Sunt convins ca peste tot incepe sa se traga concluzia ca noi toti trebuie sa ne schimbam abordarile, sa discutam in comun ce merita sa fie pastrat din experienta trecutului si ce ar trebui sa fie schimbat, a aparut dorinta de a relua negocierile. Ignorarea acestei concluzii ar insemna sa comiti prostii politice.

Faptul ca vizita presedintelui Romaniei este insotita de semnarea noului Tratat inseamna ca in relatiile noastre se deschide o noua pagina. Este cel mai important lucru pentru ca el confera vizitei o insemnatate exceptionala in sensul ca arata cum trebuie construite relatii bilaterale in conditii noi. Aceasta confera Tratatului si un important rasunet international.

In politica, castiga acela care este realist si stie sa traga invataminte. Avem multe blocaje, trebuie sa sarim peste unele dintre ele pentru a merge mai departe, altfel, pierdem timp si ne va trebui mult pentru a ne da seama ce se intampla. Tocmai in aceasta abordare realista si consta importanta de pionierat a vizitei dumneavoastra si a Tratatului.

In cadru prietenesc, am vorbit putin despre problemele care s-au adunat la noi. Acum suntem pregatiti sa continuam schimbul de opinii. Suntem pregatiti sa va ascultam.

"Dorinta comuna de a pune relatiile sovieto-romane pe baze noi"

I. ILIESCU: in primul rand, va multumesc pentru invitatie, pentru primirea calda. De la bun inceput as vrea sa-mi exprim acordul deplin cu aprecierea dumneavoastra data relatiilor noastre si Tratatului de colaborare, buna vecinatate si prietenie caruia noi ii acordam o importanta deosebita. Reprezentantii ministerelor noastre au finalizat cu succes aceasta lucrare. Documentul a iesit consistent si de o mare rezonanta internationala. El reflecta dorinta comuna de a pune relatiile sovieto-romane pe baze noi, tine seama de schimbarile care au avut loc atat in aceste relatii, cat si pe continentul european si in lumea intreaga. Cred ca acest document va fi important din punctul de vedere al relatiilor internationale, pentru ca este semnat intre doua tari diferite ca marime, dar unite din punctul de vedere al nazuintelor lor.

Problemele cu care noi ne confruntam sunt, intr-adevar, serioase. Si adineauri am discutat cu dumneavoastra despre aceasta. Ne dam seama pe deplin de toata complexitatea proceselor care au loc in Uniunea Sovietica in domeniile politic, economic si social. Noi intelegem foarte bine ca aceste dificultati au loc si la nivel de conducere si in randul poporului. Avem probleme asemanatoare. Bineinteles, tinand cont de faptul ca tarile noastre difera. Anul trecut, la noi au avut loc evenimente politice importante, s-a desfasurat un proces de confruntare, dar care nu a ajuns la forme extreme. Punctul culminant l-au constituit alegerile din luna mai, dupa care in viata politica a tarii au avut loc niste transformari calitative. Procesele au inceput sa se desfasoare intr-un cadru nou, pe bazele politice, statale principial noi. Apar institutiile democratice care determina dezvoltarea politica a tarii. La ora actuala avem peste 100 de partide. Iar in parlament, care lucreaza destul de intens, sunt reprezentate 14 dintre ele. Cu alte cuvinte, este vorba, practic, de un sistem pluripartidist.

Parlamentul nostru a inceput o activitate intensa de elaborare a legilor, de reinnoire a intregii baze legislative. Se dezbate proiectul Constitutiei pe care noi ne propunem s-o adoptam pana la finele anului.

M. S. GORBACIOV: Si aici intentiile noastre coincid.

I. ILIESCU: Dupa aceea, la noi vor avea loc alegeri noi. Mandatul nostru, al parlamentului si al presedintelui, functioneaza pana la mijlocul anului viitor.

M. S. GORBACIOV: Ma gandesc acum la aceleeasi probleme. Acum sunt deseori inrebat daca mandatul meu va lua sfarsit in momentul adoptarii noii Constitutii.

I. ILIESCU: Problemele noasre principale se afla in sfera economica si in cea sociala. Am adoptat o linie politica ferma de reforme economice, de trecere de la centralism la piata economica. Acest proces insusi genereaza multe dificultati. Perioadele de tranzitie au fost intotdeauna foarte grele.

M. S. GORBACIOV: Numai lui Karl Marx i-a fost usor atunci cand teoretiza despre perioade de tranzitie, or, pentru un om politic, asemenea perioada este cea mai dificila.

I. ILIESCU: Exista trei elemente principale care creeaza dificultati in tara noastra. Toata structura economica a fost creata pe baze nerationale. Ceausescu a construit-o pe baza conceptiei staliniste. S-a creat o infrastructura care a favorizat procesul accelerat de industrializare, se dezvoltau industria grea, constructia de masini, metalurgia. Se considera ca pe aceste baze va fi modernizata intreaga economie a tarii. Pe aceasta se bazeaza conceptia de autarhie. Toate acestea ne-au lasat mostenire o structura nerationala cu o mare dependenta de export (conform stenogramei; probabil import - n .tr). tineti minte ce a spus Stalin, parca, in 1945-1946?

M. S. GORBACIOV: In 1946. Cand el a estimat cat trebuie sa producem pentru a fi independenti.

I. ILIESCU: El a consemnat cifra de 60 de milioane de tone de otel. Or, in Romania au fost construite capacitati de productie de 15 milioane de tone si aceasta in conditiile in care noi nu dispunem de resursele necesare, in speta, de carbune cocsificabil.

M. S. GORBACIOV: Aveti capacitati de productie care ar trebui sa fie folosite, dar nu aveti minereu de fier. Iata unde trebuie sa ne unim eforturile.

I. ILIESCU: Acelasi lucru este valabil pentru petrochimie, desi noi, desigur, suntem o tara care extrage titei. In prezent extragem 7 milioane de tone de titei, iar candva erau 12. Capacitatile existente de prelucrare a titeiului sunt proiectate pentru prelucrarea a 35 de milioane de tone.

M. S. GORBACIOV: Am vorbit de cateva ori despre aceasta cu Ceasescu care ne-a acuzat ca nu-i dam petrol. Dar reiese ca voi ati construit multe capacitati, iar noi suntem vinovati ca nu va livram petrol.

I. ILIESCU: Avem de a face cu scaderea productiei industriale care se transforma in problema cea mai dificila. In schimb, nu avem datorii.

M. S. GORBACIOV: Am putea sa ne impartim datoriile.

I. ILIESCU: Este, desigur, o realizare a lui Ceausescu, dar se pune intrebare: pe seama carui lucru a fost facuta aceasta? Bineinteles, pe seama pagubelor aduse economiei, a scaderii nivelului de trai al populatiei. Timp de 10-15 ani nu reinnoiam fondurile principale.

M. S. GORBACIOV: Avem si noi fondurile principale invechite. Gradul de uzura a lor este de 35-42%.

I. ILIESCU: La noi acest indicator este, de asemenea, undeva la nivelul de 35-40%. Intr-un cuvant, ceea ce am mostenit este una dintre sursele marilor greutati din metalurgie, energetica, petrochimie. Iar toate acestea duc la o reactie in lant. De aici provine reducerea productiei pe parcursul intregului an trecut. Nu avem resurse pentru importuri de materii prime, iar credite nu ni se acorda. Este din cauza ca noi nu suntem in centrul simpatiilor SUA. Iata ca Polonia si-a dublat datoriile intr-un an, au crescut si datoriile Ungariei, dar atitudinea fata de ele este alta.

"Despre Iliescu tot se discuta cine este, neocomunist sau democrat"

M. S. GORBACIOV: Dar calculate pe cap de locuitor, datoriile Ungariei sunt cele mai mari din lume.

I. ILIESCU: Nu putem obtine nici un miliard de dolari, de un an intreg discutam aceasta problema cu Fondul Monetar International. Romania a dovedit deja ca in tara se dezvolta democratia. Insa despre Iliescu tot se discuta cine este, neocomunist sau democrat.

M. S. GORBACIOV: Aproape la fel se disputa cine este Gorbaciov si cine este Eltin. Aceasta se numeste cea mai adevarata politica.

I. ILIESCU:. Acest lucru se confirma si prin faptul ca la vremea potrivita Gonzalez mi-a povestit despre pozitia SUA in legatura cu posibilitatea victoriei lui Ortega in alegeri din Nicaragua. Americanii au zis atunci direct: nu vom recunoaste victoria lui Ortega. Sigur ca este politica.

M. S. GORBACIOV: Situatia este cunoscuta. De la conducerea RFG, apropo, primesc adrese cu recomandarea de a-l primi pe Antall. Pentru Romania nu o cer.

I. ILIESCU: Un alt aspect al problemei este procesul insusi de tranzitie de la sistemul centralizat de conducere a economiei spre infrastructuri noi, bazate pe relatii contractuale. Daca luam domeniul inzestrarii tehnico-materiale se vede cat de greu merg aici schimbarile. Imediat dupa revolutie, in decembrie 1989, intreprinderile nu au vrut sa ia in calcul opiniile ministerelor, luptandu-se pentru obtinerea autonomiei depline, insa deja peste cateva luni, cand toate legaturile precedente erau rupte, si-au dat seama ca n-au incotro, ca altfel nu pot sa-si asigure dezvoltarea productei si au inceput sa se adreseze iarasi guvernului cu rugamintea de a li se garanta asigurarea tehnico-materiala. Relatiile economice trebuie construite pe baze sanatoase. Dar, de asemenea, este clar ca inca cativa ani vom trai cu aceste greutati.

Acum am pasit pe calea liberalizarii preturilor si salariilor. Spre aceasta ne-a impins nevoia. Pana atunci, multe lucruri se sprijineau pe subventiile statului, pe politica centralizata de redistribuire a beneficiului intre ramuri.

M. S. GORBACIOV: Informatiile dumneavoastra exclud nevoia de ale mele. Este ca o imagine reflectata in oglinda. si este de inteles, pentru ca noi promovam acelasi sistem.

"Exista zone unde taranii vor sa se gospodareasca in mod individual"

I. ILIESCU: Dificultatile, fireste, sunt asemanatoare, dar trebuie sa tinem seama de marimile diferite ale tarilor noastre. Acum am pornit reforma agriculturii. Potrivit legii funciare, se restabilesc drepturile de proprietate ale taranilor, dreptul lor la activitate economica independenta. Trebuie sa restabilim dreptul persoanelor particulare asupra pamantului. Limita pe care noi o introducem este de 10 hectare pentru o familie. In procesul de infaptuire a reformei vor aparea, desigur, probleme suplimentare. Luam, de pilda, cooperativele. Acolo unde ele lucreaza bine, chiar cu restabilirea drepturilor de proprietate, membrii lor doresc sa pastreze structura existenta a organizarii productiei, sa aplice diferite forme de asociere. Dar exista zone unde taranii vor sa se gospodareasca in mod individual. Nu le impunem nimic, sa hotarasca singuri. In zonele de munte, inainte, cooperativele erau infiintate in mod artificial. Disparitia lor nu a dus la pierderi cat de cat sensibile. Daca sunt interesati, taranii vor lucra mai bine. Altceva este in zonele de campie, unde cooperarea este intrebuintata datorita necesitatii de a folosi pe larg mecanizarea, chimizarea, ameliorarea, rezolvarea problemelor de inzestrare tehnico-materiala. Anul acesta ne asteptam la schimbari majore. Speram sa obtinem rezultate satisfacatoare.

Toate acestea vor avea consecinte politice. Avem opozitia de dinauntru si "prieteni" de peste hotare care se straduiesc sa exploateze dificultatile existente si pe cele care vin.

M. S. GORBACIOV: Ce scadere de productie aveti?

I. ILIESCU: Anul trecut a fost de 35%, recensiunea a continuat si in primul trimestru al acestui an. Insa undeva spre sfarsitul lui martie a aparut tendinta spre stabilizare si chiar anumita revigorare in cateva ramuri. Acum principala sarcina a guvernului este stabilizarea situatiei. Bineinteles, acest lucru va depinde de modul cum vom reusi sa asiguram dezvoltarea principalelor ramuri, energetica, chimie, metalurgie, ceea ce ar impulsiona si resuscitarea productiei in celelalte ramuri, precum industria alimentara.

V-am cere sa manifestati intelegere in ceea ce priveste aceste probleme. Ele sunt legate si de colaborarea noastra bilaterala. Chestiunile care apar sunt analizate si discutate de reprezentantii tarilor noastre. Este important sa restabilim schimburile dezechilibrate. Ne recunoastem vina pentru faptul ca nu ne indeplinim pe deplin obligatiile. La inceputul anului 1990, balanta schimburilor comerciale a fost pentru noi pozitiva, iar la inceputul anului 1991 aceasta a devenit negativa din cauza livrarilor incomplete in URSS ale unor marfuri industriale. Speram sa facem fata situatiei. Va cerem sa examinati posibilitatea de a ne acorda un ajutor in livrarile de gaze naturale. Inainte, noi primeam 7,5-8 miliarde de metri cubi in contrapartida pentru masini, echipamente si alte marfuri. Contractele pe acest an au fost incheiate pentru o cantitate de 3 miliarde. Aceasta inseamna ca daca inainte primeam cate 22-24 de milione de metri cubi de gaze pe zi, acum - abia 8,3. Aceasta creeaza o situatie destul de dificila pentru mari centre orasenesti, inclusiv Bucuresti, si pentru intreprinderi. Din cauza reducerii cantitatilor de gaze livrate a scazut presiunea din gazoducte, ceea ce ingreuneaza utilizarea chiar a acelui volum pe care il primim. Am cere restabilirea livrarilor la nivelul anului trecut si ca specialistii sa fie insarcinati sa analizeze prin ce modalitati am putea sa ajungem la intelegere.

Avem o serie de acorduri privind legaturi de cooperare ale caror termene au expirat. Este vorba, in speta, de feroaliaje, metale neferoase etc. Consideram ca este necesar ca activitatea Comisiei Interguvernamentale Mixte sa fie intensificata, sa se vada cum se poate aseza colaborarea pe baze noi, pentru a pastra schimburile reciproce la un nivel necesar ambelor parti. Noi ne pronuntam pentru participarea reciproc avantajoasa la realizarea unor proiecte de inreprinderi mixte de pe teritoriile Romaniei si Uniunii Sovietice, pentru folosirea capacitatilor din domenii de metalurgie si de constructie de masini. Ar putea fi realizata o serie de legaturi de cooperare in domeniul de prelucrare a metalelor. Am fost printre principalii furnizori de nave pentru Uniunea Sovietica. S-ar putea participa la intreprinderi si proiecte dupa modelul participarii noastre la Krivoi Rog, Sovetabad, in regiuni unde se extrage petrol si acolo de unde se pot asigura livrari de celuloza. Avem o mobila buna, dar nu ne ajunge masa lemnoasa. Primind-o de la dumneavoastra, am putea sa producem mai multa mobila pentru piata dumneavoastra. As vrea sa apreciez in mod pozitiv faptul ca conducerea sovietica manifesta intelegea fata de acele probleme complexe cu care ne confruntam.

Ar fi util sa discutam in comun, pe plan practic, problema restabilirii legaturilor economice, acordandu-ne ajutor unii altora.

In ceea ce priveste domeniul politic, suntem multumiti de dezvoltarea buna a relatiilor noastre. Colaboram activ pe arena internationala, pe linia Ministerelor de Externe, in organizatii internationale, se intretin consultari utile. Noi suntem favorabili intaririi si dezvoltarii acestei experiente bune. Avem deja un fundament pentru dezvoltare in continuare a legaturilor politice, economice, culturale si stiintifice. In curand, la noi vine academicianul G. Marciuk. Suntem pregatiti sa semnam cu el un document privind colaborarea pe linia academiilor de stiinta. Niste contacte utile se dezvolta intre Ministerele Culturii, Invatamantului etc.

Tinem cont si de situatia care se creeaza in URSS. Avem intentia sa dezvoltam contactele cu republicile unionale, inclusiv in domeniul economic, pe linia unor intreprinderi. Avem relatii intense cu Ucraina, Moldova, Federatia Rusa, nu uitam si de alte republici.

Este firesc ca la noi se manifesta un interes deosebit fata de republicile vecine, Moldova si Ucraina. Aici exista chestiuni delicate. Le abordam in mod rational, echilibrat, tinand cont pe deplin atat de realitatile relatiilor noastre bilaterale, cat si de situatia internationala. Vrem sa fim realisti, sa avem o atitudine corecta si sa nu va cream probleme. Dimpotriva, este important ca fortele extremiste de dreapta, atat din tara dumneavoastra, cat si de la noi sa fie, ca sa zic asa, "dezarmate", sa procedam cu abilitate, consultandu-ne reciproc.

Pe aceasta tema, destul de constructiv au discutat recent ministrii nostri de Externe. In afara de aceasta, ministrul roman a vizitat Kievul si Chisinaul, unde convorbirile sale au fost utile. In Romania a venit in vizita Snegur. A fost o vizita buna. Ea a ajutat la scaderea anumitei tensiuni din Romania, a contribuit la "dezarmarea" fortelor extremiste. Suntem pentru continuarea acestei activitati si mai departe. Avem nevoie de a deschide consulatele generale din Iasi si Chisinau, de a rezolva, in sfarsit, chestiunea privind casele de cultura din Bucuresti si Moscova. Cunoastem dificultatile dumneavoastra cu Sovietul Moscovei, totusi v-as cere concursul in gasirea unei cladiri necesare in Moscova. In ceea ce priveste un sediu pentru centrul dumneavoastra cultural din capitala Romaniei, totul deja s-a rezolvat.

Putem sa fim satisfacuti de dezvoltarea relatiilor noastre. Acum semnam noul Tratat care determina o noua faza a acestor relatii, creeaza pentru ele un cadru nou.

In legatura cu faptul ca recent ati primit vizita presedintului Turciei T. Ozal, pot sa spun ca avem cu aceasta tara relatii bune. Am salutat ideea colaborarii in regiunea Marii Negre, cunoastem atitudinea pozitiva fata de ea din partea sovietica. Ar putea fi tinute consultari speciale bilaterale pe aceasta tema. Ar fi bine sa nu uitam, in acest context, si de colaborarea de pe Dunare, precum si de cea din Balcani.

Dezvoltam relatii cu toate tarile din Europa. Consideram colaborarea regionala drept o posibilitate de creare a unui climat favorabil, o contributie la dezvoltarea principiilor CSCE. Vom contribui la acest proces. Iata ce as putea spune, in linii mari, pe teme internationale.

Am fi bucurosi sa va salutam, Mihail Sergheevici, in Romania, intr-o perioada de timp pe care o veti considera potrivita.

"O intoarcere, pur si simplu, este un lucru imposibil"

M.S.GORBACIOV: Va multumesc. As vrea si eu sa abordez pe scurt unele probleme.

La inceput, pentru a va informa cu privire la situatie din tara.

Acum ne aflam in faza cea mai responsabila a evolutiei Perestroikai. Au avut loc discutii, mitinguri, a fost o etapa de elaborare a politicii. Acum totul a ramas in trecut. A inceput perioada de probare a politicii prin practica. Perioada de realizare concreta a cursului spre reinnoirea societatii.

In toate etapele precedente, in ciuda discutiilor, toate lumea a fost pentru Perestroika. Toata lumea intelegea: nu se mai poate trai asa in continuare. Dar acum dezbaterile s-au reluat, chiar cu mai multa acuitate decat inainte.

Acum se pun intrebarile: incotro mergem? Spre ce societate inaintam? cine va determina politica in aceasta societate? Cui va apartine proprietatea si puterea? ce se va intampla cu Uniunea? Intr-un cuvant, s-au ridicat toate problemele fundamentale.

Aceasta inseamna ca reformele au atins toate categoriiile societatii, toate structurile, toate interesele vitale ale oamenilor. Aici este cauza principala a situatiei tensionate din tara. A situatiei din economie, politica si relatii interetnice.

Insa cea mai mare dificultate o constituie mentalitatea oamenilor, modul lor de viata. Obisnuinta cu anumite forme de munca. Este cel mai mare obstacol. Forta cea mai conservativa a societatii este starea mintilor ei.

Cand am spus primavara trecuta ca vrem sa ne indreptam spre piata, se poate spune ca am rezistat cu greu in posturile noastre. A trecut un an si oamenii au ajuns la constientizarea necesitatii pietii. Inseamna ca situatia nu este chiar atat de disperata, inseamna ca mentalitatea incepe sa se schimbe si ea.

Acum exista doua, chiar trei tipuri de atitudini.

Sub presiunea situatiei economice, a situatiei de pe piata, o insemnanta parte a societatii are intentia sa se intoarca inapoi. Sa fie modest traiul, dar sigur. Sunt niste forte puternice. In trecut doar, cu toate neajunsurile, au existat categoriile care s-au aflat intr-o situatie destul de favorabila. Este vorba despre lucratorii din complexul de aparare, armata, o anumite parte a intelectualitatii, a aparatului de administratie. Nu sunt multumiti de situatia actuala.

Dar sa ne intoarcem ar insemna sa revenim la acel impas istoric in care s-a trezit societatea. In anii 1982-1983, venitul national a incetat sa creasca si, de fapt, a inceput sa scada. Productivitatea muncii in industrie a fost de 2,5 ori, iar in agricultura, de 5 ori mai scazuta decat in tarile dezvoltate. Inapoierea tehnica devenea din ce in ce mai vizibila. De aici, supraconsumul de resurse. Pe o unitate de productie cheltuiam materii prime de 1,5-2 ori mai multe decat tarile occidentale. Atunci, e adevarat, ne scaldam in bogatii, se parea ca aveam de toate din belsug, exista si excedent de forta de munca. Ne salva si conjunctura preturilor la petrol. Pe urma, siuatia a inceput sa se schimbe. Dupa petrol trebuia sa mergem in Siberia. Iar aceasta marea cheltuielile de extractie si transport de 2, 3 si chiar de 10 ori. Preturile la petrol au scazut, iar resursele de munca s-au epuizat. Daca in 1990 am putut sa exportam 125 de milioane de tone de titei, anul acesta - doar 60 de milioane. Ceea ce inseamna ca noi vom pierde in jur de 6 miliarde de dolari. Iar in preturi interne, este egal cu scaderea circuitului comercial cu 100 de miliarde de ruble.

Intr-un cuvant, o intoarcere inapoi, pur si simplu, este un lucru imposibil.

Asadar, una dintre pozitii este aceasta intoarcere. A doua este un salt hotarat inainte: de a privatiza totul, de a demonta totul, de a descentraliza si cat de repede. Insa in starea actuala a tarii, a economiei ei, cu dezintegrarea activitatii economice - ar fi egal cu dezagregarea societatii. Cu alte cuvinte, este vorba de o aventura. Partizanii unei asemenea pozitii ne critica si ei, de pe pozitiile lor.

Insa Sovietul Suprem nu accepta asemenea conceptii. De pilda, nu aproba uneori desfiintarea unor ministere, pe care noi o consideram posibila. Si poate ca deputatii au dreptate in acest sens. Ei spun: mai intai, formati mecanisme noi si pe urma le vom distruge pe cele vechi. Totul trebuie facut tinand cont de starea economiei.

Avem nevoie de o manevra. Si aceasta este cea de-a treia pozitie. Iar cand am inceput s-o realizam, opozitia a spus: Gorbaciov isi schimba cursul. Si trebuia sa conving ca nu sunt urs.

Manevra cere timp. Dar ea este necesara. Acum vom lua masuri pentru a restabili legaturile politice si economice. Dar, in paralel, vom crea infrastructuri de piata, vom stimula afacerile, indeosebi in sfera intreprinderilor mici si mijlocii si in sectorul de servicii. Insa la intreprinderi industriale mari a inceput o miscare: VAZ, KAMaz si alte uzine mari se transforma in societati pe actiuni, trecand spre noi forme de viata economica. Este extrem de important a proteja productia de recensiune. Iar pe acest plan, prima grija trebuie acordata ramurilor de baza. Petrol, carbune, metal, chimie. Daca nu facem acest lucru, toata lumea, si radicali, si conservatori, si centristi vor esua. Poporul ii va matura pe toti si va instaura o dictatura a cuiva.

In discutia cu minerii le-am reamintit de exemplul Germaniei din anii 1932-1933, cand scaderea productiei a ajuns la 32-33% si pe acest suport a aparut Hitler. La noi acum se fac auzite niste voci care spun: sa fie ce va fi, doar sa nu fie recesiune.

Cred ca sarcina mea e sa nu ne pierdem capul, sa nu intram in panica. Daca va fi nevoie, imi permit masuri administrative, de comanda, de orice fel, dar cu conditia ca, cu toate acestea, sa sustin si sa dezvolt mediul pentru economia de piata.

Alta problema importanta: trebuie sa terminam cu razboiul legilor, sa restabilim o viata social-politica normala. Razboiul de o asemenea speta, lupta suveranitatilor nu aduc nimic, in afara de haos.

Si bineinteles, trebuie sa finalizam elaborarea Tratatului Uniunii. Cred ca in doua luni definitivam aceasta lucrare.

Sunt atasat conservarii realizarilor politice ale democratiei. Adica situatia normala a pluralismului politic, a culturii politice noi. Existenta partidelor, a miscarilor, concurenta lor normala, dar cu respectarea legii si ordinii publice. Se cere o putere executiva solida si pastrarea institutiilor democratice. Pentru ca democratia in absenta puterii, dintr-o valoare suprema se transforma in opusul ei. Exact la fel, fara democratie, statul puternic se transforma intr-un regim totalitar. Gasirea proportiei optime in aceasta privinta - aceasta este o problema. Toate solutiile trebuie gasite in lunile care vin.

"Democratia noastra frageda ar putea sa nu reziste"

Nu trebuie sa intram in panica. Unii, conservatorii, ne intimideaza: democratia noastra frageda ar putea sa nu reziste. In aceste conditii, situatia poate sa scape de sub control si atunci transformarile democratice vor lua sfarsit. Insa nu putem accepta aventurile care ni se propun.

Trebuie sa tinem situatia sub control.

Despre relatii bilaterale. Este important sa fie totul bine gandit. Noi suntem pentru intensificarea lucrarilor comisiei interguvernamentale pe baze regulate. Trebuie sa analizam inca o data potentialele noastre de productie si posibilitatea de a combina capacitatile de care dispunem. Dumneavoastra sunteti mai mult interesati de obtinerea resurselor energetice, iar noi, a echipamentelor pentru sectoarele de petrol si gaze. Pe seama livrarilor resurselor energetice, noi rezolvam problema produselor alimentare. In ultima vreme, noi va dadeam cate 12-14 milioane de metri cubi de gaze, iar in perioada de dupa 16 martie iar a fost o scadere. Pot sa va promit ca ne vom stradui sa ne mentinem la nivelul de 15 milione de metri cubi, mai mult nu putem da. Daca gasim macar o posibilitate minima de facut ceva, facem. Dar dumneavoastra, la randul dumneavoastra, ar trebui sa ne ajutati cu echipamente, acum 70% din acestea ni le da Azerbaidjan. Haideti sa ne unim eforturile.

Masa lemnoasa. Acum, in cadrul transferarii diferitelor sectoare de economie spre republici, toate padurile le-am predat Federatiei Ruse.

N. N. VORONTOV: Se cer specii de copaci deosebite, de frunza densa. Ucraina si Carpatii nu le vor da. Trebuie cautat in Orientul Indepartat.

M. S. GORBACIOV: Este nevoie de o combinatie masa lemnoasa - mobila, de infiintare a intreprinderilor mixte, pentru a se obtine un interes reciproc. Avem republici cu materii prime si altele care sunt interesate de produsul finit. Cele de materii prime spun ca daca nu se va imparti cu ele pe seama impozitului de circuit, ele nu vor mai livra materii prime. Trebuie analizate acele capacitati care nu mai functioneaza la noi si la voi si sa fie folosite, dar nu pe baza de valuta, ci prin legaturi directe de tip barter. Ne tinem de aceasta pozitie.

Pretuim colaborarea cu dumneavoastra in domeniul de politica externa, intelegerea reciproca dintre ministerele noastre de Externe este buna, ceea ce s-a demonstrat cu bine la toate etapele dezvoltarii procesului general european. Suntem pregatiti pentru continuarea acestei colaborari pe baza de deplina egalitate in drepturi, de camaraderie, de parteneriat in probleme care privesc Europa, Balcanii, Marea Neagra. In general, avem nevoie de o situatie favorabila in lume, care este in interesul Perestroikai de la noi si, precum denumiti dumneavoastra, al modernizarii sau reinnoirii din Romania. Aici interesele noastre principale coincid.

Ati abordat si o serie de probleme delicate. Noi apreciem pozitia echilibrata a conducerii romanesti, desi vedem ce scrie presa, de altfel, si la noi se poate citi orice. Dar principalul lucru este sa avem intelegere intre noi. Este o chestiune foarte serioasa si trebuie sa intretinem contacte permanente pe aceasta tema.

(n.r. - intertitlurile apartin redactiei)

Miercuri, 17 noiembrie 2004

Comentarii