ANCHETE - Marti, 2 august 2005
CSM cere securistilor sa se demaste
Consiliul Superior al Magistraturii trece la
aplicarea noului pachet privind reforma in Justitie * Fostii securisti in robe
sau in scaune de anchetator vor fi deconspirati dupa verificarea CNSAS
Preocuparea de
"varf" a Consiliului Superior al Magistraturii o constituie aplicarea
cat mai urgenta a dispozitiilor din noul pachet de legi de reforma a Justitiei.
Astfel, CSM a solicitat, ieri, instantelor si Parchetelor ca, in termen de 60 de
zile de la data intrarii in vigoare a noii legi nr. 247/2005, toti judecatorii,
procurorii, magistratii asistenti si personalul auxiliar de specialitate sa
dea, anual, o declaratie pe proprie raspundere in care sa se mentioneze daca
sotul sau rudele pana la gradul al IV-lea, inclusiv, exercita o functie sau
desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercetare
penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si
se depun - conform legii - la dosarul profesional. Pe de o parte, unii
magistrati considera ca aceasta declaratie aduce cu celebra "fisa de
cadre" realizata inainte de '89, numai ca aceasta din urma era intocmita
de Securitate. Totusi, noua lege are o fateta pozitiva, intrucat numai asa se
poate vedea cat de intins este "arborele juridic si judiciar" al unui
magistrat si care ar putea fi influentele familiei vizavi de unele cauze pe
care le are de anchetat sau de judecat oricare dintre cei ce fac parte din
corpul magistratilor.
Declaratie pe proprie raspundere
In aceeasi ordine
de idei, CSM mai avertizeaza ca, in acelasi termen de 60 de zile, magistratii
si personalul auxiliar de specialitate au obligatia "sa faca o declaratie
autentica, pe proprie raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau
neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie
politica". Verificarea tuturor acestor declaratii va fi realizata de
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Desi aceasta
activitate va lua o gramada de timp, opinia publica va putea afla cine a
colaborat cu fosta Securitate si a fost sclav al ordinelor date de fostul
regim. La acest capitol, noua lege 247, in continutul ei, poate fi privita si
ca o lege a lustratiei in sistemul judiciar.
Dar, exista
totusi, - in noua lege - si o parte a articolului 6/2 mai greu de pus in
practica, daca nu imposibil de verificat: "Judecatorii, procurorii,
magistratii asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si
personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor
nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori
ai serviciilor de informatii". La acest capitol, lucrurile se complica.
Pentru ca agentii acoperiti lucreaza cu nume de cod si, conform legii
sigurantei nationale, nimeni nu are voie sa-i deconspire. Tocmai de aceea se si
numesc "acoperiti". Ca atare, nu exista o parghie prin care acesti
lucratori "acoperiti" sa poata fi vreodata cunoscuti si, asa fiind,
nici unul dintre magistrati sau din personalul auxiliar nu va recunoaste daca
are o asemenea calitate, in conditiile in care oricare dintre ei stie ca
"acoperirea" este de maxima securitate. Drept pentru care, chiar daca
aliniatul 4 al art.6/2 din noua lege a reformei in Justitiei arata ca a nu fi
"lucrator acoperit, informator sau colaborator" este o cerinta
expresa pentru functia de magistrat sau cu cea detinuta in schema personalului
auxiliar, nu vor exista cazuri de deconspirari. Singurele vor fi cele ce tin de
verificarea CNSAS privitoare la apartenenta la fosta Securitate.
Adina ANGHELESCU