Revolutionarii Cred Ca Dupa 16 Ani Au Castigat Doar Libertatea De Exprimare
Membrii Asociatiei Luptatorilor, Ranitilor si Urmasilor Eroilor „Brasov Decembrie 1989” au comemorat ieri implinirea a 16 ani de la Revolutia din 1989, prin organizarea unui simpozion intitulat sugestiv „Decembrie 1989”. Prezenta revolutionarilor la simpozion a fost scazuta, sala Centrului Cultural Reduta fiind pe jumatate goala. Nici autoritatile locale nu au dat curs invitatiei facute de conducerea Asociatiei, in sala aflandu-se doar un consilier judetean. Acest fapt a starnit nemultumirea revolutionarilor, care considera ca dupa 16 ani nu au reusit sa castige decat liberatea de exprimare. Acestia sunt de parere ca sacrificiul din ’89 nu le-a adus decat suferinta si nu a meritat. „Gandim liber si traim liber. Atat am putut sa facem prin lupta noastra, platita cu mult sange. Noi nu mai avem nevoie de nimic de la acesti falsi conducatori ai Romaniei, care s-au perindat la guvernare. Noi nu am iesit in strada in ’89, pentru ca sa cerem acum bani si pamanturi. Lupta s-a facut pentru cu totul altceva. Cei care au fost in Revolutie stiu ce simtim noi, dar cei care n-au fost nici macar nu ne onoreaza cu prezenta la astfel de evenimente. Singura speranta pe care o mai avem e in Dumnezeu. Numai daca o sa fim uniti o sa reusim sa aflam adevarul”, nu se sfieste sa spuna Vasile Mardare, vicepresedintele asociatiei brasovene.

„Mi-e rusine sa spun ca sunt fiica de erou-martir”
Membrii asociatiei sustin ca la ora actuala sunt numai blamati de celelalte persoane si nimeni nu-i mai baga in seama. Acestia sunt de parere ca cineva doreste sa-i discrediteze, mai ales prin considerarea Revolutiei o lovitura de stat. „Mi-e rusine sa arat actele sau sa spun ca sunt fiica de erou martir. Peste tot suntem luati peste picior. Si daca mergem cu trenul si aratam biletul gratuit pe care-l avem, ni se rade in nas”, explica Alina Tincu, al carei tata a fost impuscat in cursul zilei de 22 decembrie 1989.
Sotul Alexandrinei Marinescu a fost impuscat chiar sub ochii ei, aceasta fiind numai ranita. „Nu pot spune in cuvinte prin ce am trecut. Sacrificiul nu a meritat, pentru ca am ramas nenorocita pe toata viata. Si fiicele mele au de suferit. Acum sunt foarte bolnava si trebuie sa alerg la fiecare inceput de luna ca sa-mi iau medicamentele gratuite. Nu avem nici o consideratie, numai ne enervam toata ziua”, explica Alexandrina Marinescu. Rememorarea Revolutiei nu lasa decat un gust amar pentru cei care au luptat sau au pierdut pe cineva drag in Decembrie 1989.
(I.D.)