Condamnaţi la uitare

Cei 16 ani de la victoria revoluţionarilor braşoveni au fost comemoraţi ieri în Parcul Eroilor în cadrul unui ceremonial militar-religios la care au participat reprezentanţii administraţiei publice locale, ai asociaţiilor de revoluţionari, cadre militare şi urmaşii eroilor Revoluţiei.
Primarul George Scripcaru, prefectul Aurelian Danu, subprefectul Szakal Andras, viceprimarii, Adrian Gabor şi Gabriel Andronache, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncesu şi vicepreşedinţii Marian Rasaliu şi Vasile Butaru au adus un omagiu luptătorilor anti-comunişti depunând coroane de flori la troiţa din faţa clădirii Modarom şi la monumentul din Parcul Eroilor. Lor li s-au alăturat reprezentanţi a partidelor politice şi asociaţiilor de revoluţionari. Toţi cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor luptelor din decembrie 1989. „Ca în fiecare an, ne-am adunat aici pentru a comemora eroii Revoluţiei. Cu toţii, mai ales rudele celor omorâţi, sunt interesaţi ca autorităţile să facă mai mult pentru a afla adevărul despre cele petrecute în noaptea de 22 spre 23 decembrie”, susţine Gheorghe Iosif, revoluţionar şi coordonator al portalului Revoluţiei.
Urmaşii eroilor din decembrie au comemorat evenimentele scăldate în sânge, cu gândul la cei pe care i-au pierdut şi cu speranţa că se va face lumină în ceea ce îi priveşte pe cei ce s-au jertfit în numele democraţiei. Mame care şi-au pierdut fiii, copii care nu şi-au cunoscut părinţii, rude ale celor morţi în Decembrie ’89, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de uitarea care s-a aşternut peste evenimentele de la Revoluţie. „Oamenii nu ştiu ce reprezintă această dată. I-am întrebat pe colegii mei de clasă ce înseamnă 22 decembrie şi nu au ştiut să îmi spună. Tinerii sunt nepăsători. Nu îi interesează că au murit oameni pentru a ne câştiga dreptul la libertate, pentru trăi mai bine. Fiecare sărbătoare o petrec cu gândul la tatăl pe care l-am pierdut. Nu l-am avut lângă mine în toţi aceşti ani în care ar fi putut să mă înveţe atâtea lucruri, iar celorlalţi nu le pasă”, afirmă printre lacrimi Alexandra Banciu. La cei 17 ani ai săi l-a avut pe aproape pe tatăl ei doar un an de zile.

Autor: Andreea ALDEA