12 Noiembrie 2005 http://old.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/falsificatorul/8029/

INCREDIBIL

FALSIFICATORUL

de Claudia CRISTESCU

În 21 decembrie 1989, şase ofiţeri acuzaţi de reprimarea Revoluţiei au primit buletine false de la şeful de atunci al Serviciului de Evidenţă a Populaţiei. După 16 ani, serviciul e condus de aceeaşi persoană

Fostul falsificator de buletine de identitate Traian Cozma este actualul director al Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei Timiş Foto: Adrian PÎCLIŞAN (c)

În decembrie 1989, generalii Nuţă, Mihalea şi Macri, cât şi coloneii Ghircoiaş şi Dehelean, au făcut parte din Comandamentul instituit de Ministerul de Interne în Timişoara pentru reprimarea revoluţiei anticomuniste.

Realizând amploarea manifestaţiilor şi căderea iminentă a regimului Ceauşescu, pentru a-şi ascunde identitatea, pe 21 decembrie cei şase hotărăsc să-şi confecţioneze buletine de identitate false, apelând la Traian Cozma (foto), fostul şi actualul şef al Serviciului de Evidenţă a Populaţiei Timiş.

Numirea

La şedinţa ordinară din 10 octombrie 2005, Consiliul Judeţean Timiş aproba în unanimitate proiectul de hotărâre privind numirea în funcţia de director executiv al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timiş a lui Traian Cozma. Propunerea a venit din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în urma unui concurs organizat în luna august.

Cozma ocupă postul încă dinainte de susţinerea concursului, fiind desemnat director interimar la Evidenţa Populaţiei de către preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc.

CV "impecabil'

La confirmarea în funcţie, Cozma a dat citire CV-ului personal, trecând cu vederea un episod din trecutul său relativ recent: falsificarea a şase buletine de identitate pentru ofiţeri superiori din Ministerul de Interne implicaţi în reprimarea demonstranţilor din decembrie 1989.

Traseul carierei lui Cozma nu se abate prea mult de la postul în care a fost confirmat de curând, anume acela de şef la Evidenţa Populaţiei (între 1982-1987 a condus Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din municipiul Timişoara, iar între 1987-2001 a fost şeful Serviciului de Evidenţă a Persoanelor din judeţul Timiş).

În Ministerul de Interne a rămas până la pensionare, în 2001, după care, timp de patru ani, a fost consilier la direcţia juridică şi de control din Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu.

Sentinţa

Prin sentinţa nr. 24 din 26 februarie 1990, Tribunalul Militar Timişoara îl condamna pe atunci căpitanul de miliţie Traian Cozma la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale şi la alţi 3 ani şi 6 luni pentru instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Prin aceeaşi sentinţă, însă, în baza unui decret-lege semnat de Ion Iliescu (foto), pedepsele erau graţiate în întregime.

Recursul formulat de Cozma împotriva deciziei Tribunalului Militar Timişoara a fost respins ca neîntemeiat de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, care a considerat că vinovăţia lui Cozma a fost corect stabilită de instanţa timişoreană.

Toţi ofiţerii superiori cărora Traian Cozma le-a întocmit buletine false au fost găsiţi vinovaţi în procesul "Lotului Timişoara"

Potrivit dosarului întocmit de Tribunalul Militar Timişoara, în seara zilei de 21 decembrie 1989, Traian Cozma cere subalternilor săi de la Biroul Evidenţa Populaţiei din cadrul Miliţiei municipale să întocmească "în câteva minute" şase buletine de identitate false pentru şase generali şi colonei-fugari: Nuţă, Mihalea şi Macri, respectiv Ghircoiaş şi Dehelean, şi încă o persoană neidentificată. Pentru a spori veridicitatea actelor plăsmuite, Cozma a semnat în locul comandantului unităţii pe toate cele şase buletine falsificate.

Cu actul de identitate contrafăcut de Cozma, generalul Nuţă a reuşit să fugă din Timişoara, ajungând la Arad, unde însă a fost capturat.

Reabilitarea

Statutul funcţionarilor publici interzice ocuparea unei funcţii în administraţie de către o persoană care a fost condamnată pentru comiterea unui fals, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Deşi legea i-ar fi permis să solicite reabilitarea judecătorească după cinci ani de la pronunţarea sentinţei de condamnare (deci, în 1995), Traian Cozma face acest demers abia anul acesta, cu câteva luni înainte de a-şi depune dosarul de concurs pentru funcţia de director al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timiş.

În tot acest timp scurs de la episodul din '89, nimeni din Ministerul de Interne nu a părut deranjat de trecutul pătat al timişoreanului.

Cazier curat

Din datele furnizate de preşedintele Tribunalului Militar Timişoara, colonelul magistrat Petru Mâţiu, prin sentinţa definitivă nr. 25 din 23 martie 2005 s-a dispus reabilitarea judecătorească a lui Cozma. Însă, până în martie, în cazier figurau condamnările formulate în 1990, ceea ce nu a constituit o piedică pentru menţinerea sa în poziţii de conducere la Evidenţa Populaţiei timp de 11 ani.

"Ordinele superiorului"

Traian Cozma spune că le-a cerut subalternilor săi din decembrie '89 să întocmească buletine de identitate false pentru cei şase generali şi colonei-fugari întrucât nu putea comenta ordinele superiorului său ierarhic: "Sentinţa de condamnare a mea din 1990 a fost una ilegală. Pe atunci aşa se vedeau lucrurile... nu puteau lăsa nepedepsit pe cineva care l-a ajutat pe generalul Nuţă să fugă. La acea dată nu eram însă în postura de a comenta ordinele superiorului ierarhic, adică generalul Nuţă".

"N-avea rost"

În ce priveşte reabilitarea sa, actualul director executiv al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timiş susţine că n-avea rost să o solicite, din moment ce a fost păstrat în funcţie: "M-am simţit întotdeauna lezat moral de sentinţa formulată în 1990. Inclusiv pe perioada procesului am fost menţinut în funcţie. Reabilitarea judecătorească puteam să o solicit încă din 1995, dar dacă am fost păstrat în funcţie nu avea nici un rost".

RĂSPUNDERE ADMINISTRATIVĂ. Numirea lui Cozma în funcţia de director executiv al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timiş s-a făcut deşi falsificarea buletinelor a fost dezvăluită de ani de zile. Revoluţionarul Marius Mioc este unul dintre cei care au scris despre cazul Cozma: "Eu am semnalat cazul Cozma încă din 1997, în cărţile mele, dar fără nici un rezultat. Traian Cozma nu a fost tras la răspundere nici penal şi nici administrativ. Ar trebui să existe o răspundere administrativă, independent de răspunderea penală care poate fi graţiată sau amnistiată".

"NU MAI AVEAM CE FACE". "După părerea mea, instituţiile publice - cum e cazul Consiliului Judeţean Timiş - ar trebui să-şi impună o normă internă prin care persoanele care au săvârşit falsuri, chiar dacă au fost graţiate, să nu mai fie admise pe diferite funcţii publice", susţine revoluţionarul Marius Mioc. Preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Ostaficiuc, pasează răspunderea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici: "Domnul Cozma a participat la un concurs organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, care i-a verificat dosarul personal şi l-a declarat câştigătorul concursului pentru postul de director al Direcţiei de Evidenţa Persoanelor Timiş. Consiliul Judeţean doar a confirmat numirea sa în funcţie. Dacă ANFP-ul ni l-a recomandat, noi nu mai aveam ce face".

SECRETE UITATE. Aflarea adevărului despre ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 a fost îngreunată de dispariţia prematură a unor martori-cheie.

După controversata sinucidere din 22 decembrie 1989 a lui Vasile Milea, câteva zile mai târziu a venit rândul generalilor Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea (şeful şi adjunctul Inspectoratului General al Miliţiei), care şi-au pierdut viaţa după ce elicopterul cu care se deplasau a fost doborât de armată "din cauza unor confuzii". În 1991 şi-a încheiat socotelile cu viaţa generalul Emil Macri, şeful contraspionajului în Direcţia Securităţii Statului, în urma unui infarct în închisoare. În acest fel, purtătorii unor mari răspunderi - dar şi deţinătorii a destule secrete legate de măsurile antirevoluţionare de la Timişoara - au dispărut oportun, aproximativ o dată cu cuplul dictatorial şi cu alţi slujitori de rang înalt ai regimului.

Numele generalilor Nuţă şi Macri se leagă şi de alte acţiuni de reprimare a unor demonstraţii anticomuniste: Constantin Nuţă a participat, în noiembrie 1987, la reprimarea revoltei muncitorilor de la Braşov, iar Emil Macri a condus operaţiunile de reprimare a revoltei minerilor din Valea Jiului în august 1977.

EVIDENŢA PERSOANELOR. Printr-o Hotărâre din ianuarie 2005 a Consiliului Judeţean Timiş, Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timiş trecea din subordinea Ministerului de Interne către Consiliul Judeţean, transferându-se inclusiv personalul: funcţionari publici, personal contractual şi poliţişti.

Direcţia are în componenţă Serviciul de Evidenţă a Populaţiei şi Serviciul Stare Civilă, precum şi alte compartimente funcţionale. Printre atribuţiile direcţiei se numără emiterea certificatelor de stare civilă, a cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, precum şi monitorizarea şi controlul protecţiei datelor referitoare la persoană.

INTEGRITATE MORALĂ. Potrivit Codului de conduită a funcţionarilor publici (Legea nr. 7/2004), aceştia ar trebui să dea dovadă de respect pentru Constituţie şi legile ţării, de cinste şi corectitudine şi, mai ales, de integritate morală. În plus, "funcţionarii publici au obligaţia de a apăra prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea".

INCOMPATIBILITĂŢI. Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici prevede, la articolul 50, lit. h), că nu poate ocupa o funcţie publică persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, de fals ori pentru o faptă de corupţie sau o infracţiune săvârşită cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

CE SPUNE LEGEA. Codul Penal prevede, la articolul 133, că reabilitarea anulează "decăderile, interdicţiile şi incapacităţile care rezultă din condamnare", ceea ce nu implică "obligaţia de reintegrare în funcţia din care infractorul a fost scos în urma condamnării ori de rechemare în cadrele permanente ale forţelor armate sau de redare a gradului militar pierdut".

Articolul 135 C. p. precizează că, "în cazul unei pedepse cu închisoarea mai mare de un an pâna la 5 ani, reabilitarea poate fi solicitată după trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate".

"În condiţiile în care cazierul său juridic este alb, avea dreptul să participe la concurs. Moral însă nu ar fi normal să ocupe o asemenea funcţie"

Eugen Coifan, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

Comentarii

bla 22/05/2006 06:27:58

Nume: buna tuturor

Subiect: bla

poate pentru multi care navigheaza pe net nu au timp sau interes pentru acest post publicat. sau poate ca nu ne intereseaza dar ar trebui sa ne uitam mai atent cine si cum ne conduc, defapt in Romania nu sunt legi doar pentru gainari.

Nume: CLAUDIA CRISTESCU 17/11/2005 12:11:00

Subiect: FALSIFICATORUL

Si cati nu sunt ca el,bine mersi,in functii publice, creatori de opinii,ii vedem pe ecrane pozand in oameni "de bine ", niste lingai notorii, care pentru a-si atinge scopurile calca peste cadavre... Inrebati angajatii, conducerea Intr. DETEGENTI , din DECEMBRIE 89 ce propaganda desantata antirevolutie facea mediocrul "BONOM" marascu...

Budulan