„Cīntecul de lebăd㓠al elevei spīnzurate īn liceuMonitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori

Joi, 15 Martie 2007

 

„Cīntecul de lebăd㓠al elevei spīnzurate īn liceu

• Luiza V., eleva care s-a spīnzurat īn liceu, a realizat un film, cu puţin timp īnainte de tragicul gest • pelicula, īn care fata a jucat rolul principal, fiind şi scenarist, a ajuns īn faza de preselecţie pentru un festivalul de film din Italia • īn film, dureroasă ironie, fata īl īntreba pe marele matematician Alexandru Cojocaru care este calea de reuşită īn viaţ㠕

Adolescenta care şi-a luat zilele, luni, 13 martie, spīnzurīndu-se īn liceul īn care īnvaţă, a realizat, ca scenarist şi actriţă īn rolul principal, un film de scurt-metraj, poate un „cīntec de lebădă“, īncheiat prin expresia „That's It“ (asta este, n. red.). Profesorul Aurel Barnea, cel care a īndrumat-o pe fată, a menţionat Luiza Maria V. era o fat㠄de nota 10“. „A fost un copil cu o minte foarte ageră, dornică de a reuşi īn arta cinematografică. Era foarte tenace, ambiţioasă, cu deschidere către a se informa. Niciodată nu am văzut-o tristă. La noi, la cerc, avea, uneori, manifestări de genul nu este apreciată la adevărata ei valoare, momente īn care īi arătam lucrările publicului, să judece el. Făceam ce spunea ea, dar, īn momentul īn care spectatorii aveau o anumită părere, se supunea. Un talent rar...“, a menţionat profesorul Aurel Barnea. Acesta a mai povestit cum, anul trecut, Luiza Văcăriţă a fost implicată īn Proiectul „Euro Cinema e Giovani“, pelicula CNRV, o peliculă de aproape opt minute, īn care fata a fost scenarist şi personaj principal, ajungīnd īn faza de preselecţie pentru Festivalul de Film de la Luca, īn Italia, īntrecere care, īn cele din urmă... nu a mai avut loc.


„ASTA E!“

Acest film, realizat după scenariul Luizei Maria V., īn care fata a jucat rolul principal, este, acum, de neīnţeles, pentru toţi cei implicaţi. Scenariul, gīndit de eleva de la CNRV, pornea de la faptul aceasta, plimbīndu-se prin Biblioteca Municipală şi apoi prin Muzeul CNRV, a găsit unele date despre mentorul romanvodiştilor, Alexandru Cojocaru. Regia filmului, ajuns, prin program Comenius, aproape de o finală europeană, arăta faptul cum Luiza Maria cădea din picioare, la vederea acestor vestigii, īn muzeul liceului, din Casa Calistrat Hogaş. Ulterior, ca prin vis, fata discuta cu marele matematician, īntrebīndu-l despre calea de reuşită īn viaţă. Discursurile se poartă īn limba engleză, cerinţă a organizatorilor concursului. Īn traducere: „Mă simt ameţită. Ce se īntīmplă cu mine? Vorbesc cu o statuie, īncep replicile fetei. Scenariul, pus pe peliculă, spune mentorul romanvodiştilor a răspuns, īntrebīnd: „De ce crezi este aşa ciudatvorbeşti cu mine?“. La īntrebarea actriţei cum de a ajuns atīt de mare şi cum de a cunoscut atīta faimă, răspunsul a fost „Drumul este plin de urcuşuri şi coborīşuri. Mergi şi caută ceea ce va fi cel mai bun lucru pentru tine“. Īn continuarea scenariului, Luiza Maria, care spunea „acum ştiu, am toate cheile pentru a deschide porţile succesului“, a pornit, alături de amici, tot pe peliculă.... īn realizarea filmului de faţă. Avīnd īn mīnă o stea, liceanca a omagiat memoria lui Alexandru Cojocaru, ce veghează intrarea īn „Roman Vodă“, după care, tot īn film, s-a aşezat la masa de montaj a profesorului Barnea. Īncheierea este, acum, dramatică, faţă de mesajul iniţial transmis de Luiza Maria: „That's It“ (Asta este, n. red.), cu chipul Luizei Maria īn prim-plan, semn aceasta ar fi găsit calea succesului. Imediat, invariabil, ne revine īn gīnd cauza cea mai probabilă a eşecului fetei, soldat cu o moarte oribilă: „frica de eşec“. Mai trebuie spus fata a „renunţat de bunăvoie“ la cercul de cinematografie, coordonat de profesorul Barnea, anumite voci spunīnd la sugestia conducerii CNRV.
Chiar şi aşa, acest „cīntec de lebăd㓠a īndoliat cea mai cunoscută instituţie de īnvăţămīnt din Roman, toţi colegii fetei fiind, īncă, īn stare de şoc.
Reamintim Luiza Maria V. şi-a improvizat un ştreang dintr-un fular, luni dimineaţă, 13 martie, īn timp ce colegii acesteia erau la o oră de laborator, spīnzurīndu-se de o ţeavă de gaz, după un glasvand de līngă intrarea īn clasă, īn Corpul A. Acesta a fost cel de-al doilea caz de suicid al unei eleve de la CNRV, anul acesta.


„Le este frică de viaţă, īn general, şi de scopurile profesionale pe care trebuie le atingă“

sănătatea mentală a noii generaţii este īn pericol, recunosc şi medicii psihiatri. „Copiii, adolescenţii şi tinerii sīnt mult mai dezorientaţi decīt īnainte de 1989, au numeroase probleme de adaptare şi relaţionare, mulţi dintre ei ajungīnd la grave tulburări de comportament. Regimul de dinainte era restrictiv, torţionar, īţi limita posibilităţile individuale de dezvoltate, dar, din punct de vedere social, exista o ordine pe care, vrīnd-nevrīnd, trebuia să o accepţi. Ideea de şcoală, ca instituţie de instruire şi educaţie, era foarte respectată, spunīndu-se, de altfel, «dacă ai carte, ai parte». Acum, dacă ai carte, ai şi necazuri şi nu ai slujbă, şi ai parte de orice dacă ai bani, pentru s-a produs răsturnarea tablei de valori.
Copiii sīnt foarte bulversaţi de faptul părinţii īncearcăīi īndrume conform preceptelor lor de dinainte de '89, către o dezvoltare spirituală, către obţinerea unei diplome, cu care se vede clar , īn ziua de astăzi, nu mai ai ce să faci.
Pe de altă parte, copiii, adolescenţii şi tinerii din vremurile acestea suferă extrem de mult pentru se simt singuri şi neīnţeleşi, deoarece toată lumea este plictisită de ei. Părinţii au serviciu, sīnt foarte ocupaţi şi foarte stresaţi de existenţa zilnică, de īnsăşi bucata de pīine pe care trebuie să o pună pe masă, a doua zi. Cīnd copilul merge bine cu şcoala, părintele este foarte mulţumit şi consideră nu mai are nici o problemă, dar, de fapt, acesta trăieşte o viaţă singură. Copiii sīnt, acum, īntr-un pericol permanent de suprastres şi dezorganizare emoţională, pentru le este frică de viaţă īn general şi de scopurile profesionale pe care trebuie să le atingă. Examenele devin din ce īn ce mai grele, īn timp ce tot mai puţini copii fac şcoală, iar cerinţele programelor şcolare depăşesc, de foarte multe ori, posibilităţile intelectuale ale elevilor. Astfel, copiii se află īntr-un dezechilibru emoţional permanent, o dată din cauza vīrstei şi, īncă o dată, din cauza pretenţiilor pe care şcoala şi părinţii le au de la ei. Din aceste motive, cazurile de depresie sīnt foarte frecvente īn rīndul adolescenţilor, tinerilor şi chiar a copiilor cu vīrste de 9, 10, 11 ani. Psihologii şcolari nu īşi fac aşa cum trebuie datoria, iar, pe de altă parte, ignoranţa īşi spune, īn continuare, cuvīntul şi, deşi părinţii constată prezenţa unor probleme de ordin psihic şi emoţional la propriii copii, nu se adresează medicului psihiatru. Fata aceasta de la Roman suferea, cu siguranţă, de o depresie profundă, dar nimeni nu a văzut“, a declarat doctor Cornelia Maria Vulpe, şefa secţiei Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ.


FOTO:

Aurel Barnea, mentorul fetei, īndurerat de ultima replică a celei mai talentate eleve ale sale

(Tudor CIOBOTARU)