Marti, 13 noiembrie 2007

Baronul imobiliarelor anchetat de Parchet

Adrian Militaru

Dosarul în care omul de afaceri Maor Zinger, cunoscut printre braşoveni ca fiind „regele imobiliarelor“, este cercetat pentru spălare de bani şi evaziune fiscală a ajuns, în cursul acestei săptămâni, la Parchetul General. Zinger a fost iniţial cercetat de poliţiştii de la Crimă Organizată Braşov, după ce împotriva acestuia au fost depuse mai multe plângeri penale. Şeful Brigăzii CCO, comisarul Gabriel Florescu a declarat că acţiunea a fost declanşată în urma unor informaţii potrivit cărora în cadrul imperiului imobiliar controlat de Zinger ar exista nenumărate nereguli. Concret, „regele imobiliarelor“ este suspectat de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. În replică, afaceristul braşovean a refuzat să facă vreun comentariu cu privire la trimiterea cauzei la Parchet. „Haideţi să o lăsăm aşa“, a fost singura replică pe care ne-a spus-o Maor. Pe de altă parte, în februarie, omul de afaceri a susţinut că ancheta poliţiştilor reprezintă doar un control de rutină. Până în acest moment, nu a fost nimeni pus sub acuzare, cercetarea fiind făcută strict pe indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni, nu în privinţa persoanelor care ar fi comis infrac- ţiunea. Purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Robert Cazanciuc, a confirmat pentru „Interesul Public“ că „până în prezent au fost analizate probele depuse la dosar şi nimeni nu a fost pus sub acuzare“.

„Regele imobiliarelor“ are o avere de peste 180 de milioane de euro

Omul de afaceri Maor Zinger este cunoscut în mediul de afaceri braşovean ca „regele imobiliarelor“. Soţii Zinger, Maor (în vârstă de 35 de ani) şi Ana-Gianina, figurează în topul celor mai bogate familii din România cu o avere estimată, potrivit Top 300 Capital, la 180 - 200 de milioane de euro. Cei doi sunt co-acţionarii mai multor companii de construcţii, agenţii imobiliare, un mall, un complex comercial şi o firmă de pază şi protecţie. În presa locală au apărut mai multe declaraţii ale omului de afaceri, care are un domiciliu fluctuant între Braşov şi Tel-Aviv, în care acesta aprecia că este proprietarul a mai mult de jumătate din clădirile şi vadurile comerciale din Braşov. Zinger are mai multe maşini de viteză, dar este şi deţinătorul celei mai mari echipe de curse şi al unei echipe de sportivi de K1. Pe lângă principala firmă de imobiliare din Braşov, Atlanta House, în proprietatea lui Zinger se află complexul turistic de la Capra Neagră, Eliana Mall. „Peste 70% din clădirile din cartierul Bartolomeu sunt ale mele. Când am decis eu să investesc, acolo era un teren viran. Am asfaltat, am refăcut toată zona şi acum mă bucur de beneficii“, a susţinut Zinger, imediat după demararea afacerii.

De la PSD la Alianţa D.A.

Afaceristul româno-israelian nu a fost niciodată un susţinător fidel al unui singur partid politic. Acest lucru s-a dovedit a fi benefic pentru afacerile lui Zinger. Astfel, acesta a devenit cunoscut pe vremea guvernării PSD. Simţind că barca are un „tangaj“ prea mare şi s-ar putea să parieze pe un cal mort, Zinger s-a teleportat în barca orange a Alianţei D.A., devenind unul dintre susţinătorii primarului George Scripcaru. Cu un dezvoltat simţ al afacerilor, Zinger a reuşit să îi convingă pe politicieni că interesele financiare sunt mai presus de orice doctrină sau credinţă politică.

Zinger, căutat de Crima Organizată, în 2006

Poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalitaţii Organizate şi inspectorii Direcţiei de Finanţe Publice Braşov au demarat, în 2006, o amplă anchetă de verificare a celor 10 firme unde este acţionar omul de afaceri Maor Zinger. Unele surse judiciare au declarat, la acea dată, că relaţ ia de amiciţie cu falsul general SIE, Matei, care a fost asociatul său în mai multe afaceri, nu a fost de bun, augur pentru Zinger.

Asta, pentru că falsul general Matei a fost implicat într-un caz de luare de mită, care l-a avut drept protagonist pe omul mafiei italiene Ricardo Orlandino, membru al mafiei casaleze. La acea vreme, Matei i-a promis mafiotului că va obţine eliberarea sa din închisoare, după ce va interveni pe lângă persoane cu funcţii înalte în justiţ ie. Odată eliberat, Matei a fost cel care l-a consiliat pe Zinger în multe din afacerile sale. Aşa a ajuns ca Zinger să finanţeze „mascat“ un cotidian local.

Afacere imobiliară tip „suveică“

Afacerea cu terenuri, care a generat latifundia pe care Zinger o deţine în cartierul Bartolomeu, a început în 21.02.2000 şi s-a finalizat în 2004. Obiectivul vizat a fost reprezentat de terenurile municipiului, pe care colosul imobiliar Atlanta House a construit Eliana Mall-ul. Concesiunile de tip „suveică“ a 13.392 de metri pătraţi, în zona cartierului Bartolomeu, au pornit de la firma Dip& Gip aflată în proprietatea deputatului Dumitru Puchianu şi care a obţinut concesiunea iniţială a terenului.

Terenul a trecut ulterior în proprietatea cetăţeanului israelian Maor Zinger, reprezentantul companiei Atlanta, printr-o succesiune de acte adiţionale, la contractul de concesiune al terenului, cu încălcarea legii concesiunii, în vigoare la acea dată. Redevenţa anuală derizorie, datorată primă riei pentru un teren cu mare valoare economică, a demonstrat că afacerea s-a realizat în interesul firmelor care au concesionat şi în detrimentul bugetuui public. Contractul iniţial de concesiune încheiat între semnatarul Scripcaru, ca reprezentant al Dip&Gip SRL aparţinånd lui Puchianu, şi municipiul Braşov, prevedea plata unei redevenţe simbolice de doar 0,65 USD, pentru un metru pătrat de teren pe an. Alte clauze favorabile doar concesionarului prevedeau utilizarea reţelelor de utilităţi construite de primărie, dar şi facilităţi la plata redevenţei, în timp ce un metru pătrat de teren în zonă se vinde cu 50-60 de euro.

Era strict interzisă, totuşi, subconcesionarea terenului aflat în discuţie. Ceea ce nu s-a respectat. În 13.06.2002, se încheie un act adiţional la contractul de concesiune, prin care terenul este transferat la firma DEPCOM a soţiei actualului primar Gheorghe Scripcaru, Angelica- Genica Scripcaru, în calitate de asociatadministrator, cu încălcarea clauzei de netransmisibilitate a concesiunii. În locul primarului Ioan Ghişe a semnat însuşi soţul acesteia, George Scripcaru, care, în 2002, ocupa funcţia de viceprimar.

Terenul nu a zăbovit mult în posesia familiei Scripcaru şi, tot cu avizul primăriei, a fost transferat, în 31.07.2003, la Atlanta House, pentru DEPCOM semnând de această dată sora lui Scripcaru, Niculina Moldovan. Ilegalitatea evidentă a reieşit din actul adiţional încheiat, în text apărând termenul de vânzare-cumpărare, deşi în legislaţia concesiunilor este interzisă înstrăinarea obiectului concesiunii.

A urmat un nou act adiţional, în data de 02.06.2004, prin care concesiunea terenului a fost cedată firmei AVASCA REAL ESTATE, a lui Somer Arthur Mayer din Zürich, care a transferat-o înapoi, în 27.10.2004, firmei TIVINA SRL a lui Zinger Maor, aflat, de această dată, în asociere cu elveţianul.

Principiul „suveicii“ a fost adoptat în acest caz cu binecuvântarea lui Gheorghe Scripcaru, care a semnat în calitate de primar, de această dată, actele adiţionale, cu încălcarea grosolană a legilor şi a contractului iniţial de concesiune. Deşi verificările au fost demarate în 2006, nici până în prezent rezultatul acestora nu a fost făcut public.

Relicva Romradiatoare Lucescu şi Ori Zinger

Romradiatoare Braşov a fost privatizată, în 1990, prin metoda Mebo. Câţiva ani mai târziu, Mircea Lucescu a cumpărat 33% din pachetul de acţiuni. În 2002, Romradiatoare a înregistrat o cifră de afaceri de 12 milioane de dolari şi un profit de circa 100.000 de dolari, pentru ca, un an mai târziu, să fie nominalizată în topul firmelor braşovene pentru „rezultate deosebite la export“, obţinute în 2002. Asta, în ciuda faptului că, până în 2002, timp de zece ani, a figurat pe toate listele marilor datornici la stat, acumulând datorii totale de 314,1 miliarde de lei, la bugetul asigurărilor sociale datorii de 86,4 miliarde de lei, 17,4 miliarde de lei la şomaj, 27,8 miliarde de lei la Sănătate şi 182,6 la bugetul statului.

Neplata datoriilor a dus la executarea silită de către Fisc. Secţiile mecanică şi radiatoare, împreună cu clădirile şi terenul aferent, au fost scoase la mezat contra sumelor de 85,8 miliarde de lei şi respectiv 164,2 miliarde de lei, adică peste 250 de miliarde de lei. Licitaţia a fost câştigată de firma Tivina SRL, reprezentată de omul de afaceri Ori Zinger, care a plătit cele 250 de miliarde de lei pentru bunurile achiziţ ionate.

El a preferat însă să nu cumpere şi utilajele din fabrică, fiind interesat doar de teren. În 2006, potrivit Registrului Acţionarilor, acţionar majoritar cu peste 80% din acţiuni era italianul Mirel Maniam (un apropiat al lui Lucescu), el deţinând, în 2004, doar aproape 9% din acţiunile companiei, moment în care printre acţionari se mai aflau Mircea Lucescu, cu peste 41% din acţiuni, firma Stima Engineering SpA Italia, cu 30%, şi Panait Niculescu, fostul director general, cu mai mult de 5% din acţiuni. Vasile Ţibrea, directorul executiv al Administraţiei Finanţelor Publice Braşov, afirma la vremea respectivă „în ciuda afirmaţiilor antrenorului lui Şahtior Doneţk, halele şi spaţiul verde care aparţineau companiei au fost vândute corect, deoarece s-a făcut licitaţie naţională. Cel care a achitat 250 de miliarde de lei vechi pe spaţiile respective a fost Maor Zinger, prin firma Tivina SRL.

Din aceşti bani, peste 190 de miliarde de lei au luat calea bugetului statului, iar pentru că firma beneficiase de prevederile Ordonanţei 40, privind acordarea de facilităţ i la plata datoriilor, alte 182 de miliarde din datorii i-au fost şterse. Din banii plătiţi atunci de Zinger, Lucescu a luat 17 miliarde de lei, în urma împrumutului pe care îl acordase firmei pentru a se relansa, au fost plătite creditele la două bănci, valoarea acestora fiind de aproximativ 22 de miliarde de lei, iar restul banilor au intrat în contul firmei pentru că avea emise bilete la ordin neacoperite.

La scurt timp, Zinger a cumpărat şi platforma Roll-Ing, care a aparţinut exsenatorului PSD, Ion Seche, locaţie în care se află o şcoală de şoferi şi un service auto. Profitând de faptul că autorităţile locale au hotărât scoaterea marilor uzine braşovene în afara municipiului Braşov, Ori Zinger cumpără terenul pe care era situată societatea Lubrifin, unde se lăuda, la vremea respectivă, că va ridica un întreg cartier rezidenţial, cu imobile, parcuri, locuri de joacă şi parcări.

„Cadavrul“ Combinatului Colorom Codlea, o afacere cu iz imobiliar

AVAS a reuşit să scape de „cadavrul“ combinatului chimic Colorom Codlea, aflat în moarte clinică contra sumei de 7,5 milioane de euro, achitaţi de omul de afaceri braşovean Ori Zinger.

În calitate de unic ofertant, Zinger a achiziţionat fabrica cu terenul în suprafaţă de 46,42 hectare, împreună cu staţia de epurare mecanică, cea de epurare biologică şi microbatalul de nămol, acestea fiind toate grupate într-un activ tehnologic unitar, ce include toate construcţiile, instalaţ iile şi bunurile mobile de pe amplasamentele codlene, precum şi barajul de captare apă, Turcu, situat pe raza localită- ţii Zărneşti, cu toate instalaţiile şi bunurile care îl compun, prin care se alimentează cu apă industrială uzina şi cu apă potabilă municipiul Codlea.

Pe lângă cele 7,5 milioane de euro, Zinger mai trebuie să scoată din buzunar peste 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea terenului, urmare a infestării cu diferiţi produşi chimici nocivi, operaţiune obligatorie stipulată şi în contractul de vânzare-cumpărare.

„Perla“ afacerii, barajul Turcu

Pe lângă cele 46,4 ha de teren, Zinger a intrat şi în posesia barajului de captare a apei care este amplasat pe pârâul Turcu (situat pe raza oraşului Zărneşti) şi serveşte la alimentarea cu apă industrială a municipiului Codlea, se precizează în anunţul publicat de firma Info-Dip Insolvency Braşov, lichidatorul judiciar al Colorom. De remarcat că respectivul obiectiv (barajul de captare Turcu) a dat naştere multor dispute între politicienii braşoveni. Cu toate că, în 2004, Primăria municipiului Codlea a remis AVAS cererea ca barajul de la Turcu, cel care asigura apa locuitorilor din oraş, să fie cedat municipalităţ ii în contul datoriei de 5 miliarde de lei vechi, pe care societatea Colorom Codlea o avea la vremea respectivă faţă de bugetul local, situaţia barajului Turcu a rămas în coadă de peşte.

„Barajul Turcu a intrat în atenţia unui investitor privat care ar putea astfel să conducă atât oraşul, cât şi viitoarele afaceri de pe platforma Colorom, impunâ nd un preţ prohibitiv“, au afirmat surse din cadrul Federaţiei sindicale înfrăţirea. Referitor la această problemă, senatorul Nicolaie Iorga a precizat: „Mă întreb de ce nu a fost trecut în administrarea autorităţilor barajul de la Turcu? E inadmisibil ca locuitorii din municipiul Codlea să stea la mâna unui afacerist, pentru a fi alimentaţi cu apă. Nu este exclus ca, în momentul când nu-i va conveni ceva, să le taie apa. Este revoltător“.

Proaspătul proprietar, Ori Zinger, s-a eschivat în a dezvălui ce destinaţie vor avea cele 46,4 ha de teren. Totuşi, în cele din urmă, a afirmat că pe respectivul teren se va construi un complex de locuinţe. Acţionarii Colorom au fost Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), cu 69,66%, SIF Transilvania, 27,1%, şi persoane fizice în urma Programului de Privatizare în Masă, 3,22%.