Saptamana Financiara Online

Vineri, 12 august 2007

 

Fondul Libertatea s-a facut lapte praf

 

de Stefania Enache

Contul la care au cotizat milioane de oameni a mai ramas cu doar 50.000 dolari

Contul la care au cotizat milioane de oameni a mai ramas cu doar 50.000 dolari


Cei 17 ani scursi de la evenimentele din 1989 au facut „curatenie generala" in Fondul Libertatea. Se spune, oficial, ca s-a strans un milion de dolari. Sunt insa voci care afirma ca suma este mult mai mare. Oricum, astazi mai sunt doar 50.000 dolari si o investitie intr-o… fabrica de lapte praf care pana acum nu a adus niciun profit organizatiei. Desi Fondul a fost creat pentru ajutorarea revolutionarilor si urmasilor celor care au murit in decembrie 1989, putini au fost cei care s-au bucurat de un sprijin concret.
Pentru multi dintre revolutionari Fondul Libertatea este ca o Fata Morgana. Ei stiu de la altii ca ar exista, ca a aparut cu scopul declarat de a-i ajuta, dar niciodata nu au primit un sprijin real din partea fundatiei care administreaza banii. Chiar si politicienii care imediat dupa 1989 au militat pentru infiintarea acestui cont „au uitat" ca au existat banii. Dar nu asta e cel mai grav, ci faptul ca „nu-si mai aduc aminte" cum au fost cheltuiti…
Amnezia care i-a lovit pe multi dintre cei implicati nu are decat o singura explicatie: faptul ca readucerea in atentia publica a Fondului Libertatea poate rascoli evenimente pe care unii le-au crezut definitiv ingropate.


Un singur angajat

La ora actuala se doreste inchiderea acestui cont fara alte explicatii. Fundatia Libertatea functioneaza acum intr-un spatiu inchiriat, avand doar un singur angajat care se declara „condamnat la locul de munca". Paula Constantin este persoana care detine toata arhiva organizatiei si care nu poate parasi structura pentru simplul motiv ca nu are cui lasa tot calabalacul. Mai mult, de mai bine de trei ani, ONG-ul nu mai desfasoara niciun fel de activitate, iar in conturile sale mai sunt doar 50.000 dolari. Din acesti bani se face plata chiriei si a salariului unicului angajat de la fundatie.

C iudata este si atitudinea autoritatilor: toata aceasta nepasare pare a fi intentionata, dorindu-se de fapt lichidarea fondului fara alte efecte. „Nu stiu ce se va intampla cu noi. Cred ca ar trebui sa ne inchida. De cand am fost trecuti in subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor, deci in subordinea Guvernului, nu ni se spune nimic. Pana in 2005 fundatia noastra a functionat ca o organizatie de utilitate publica, avand personalitate juridica. La ora actuala, nici Consiliu de Administratie nu mai avem. Practic, suntem un fel de sat fara caini. Nu inteleg de ce nu intram in lichidare", ne-a declarat Paula Constantin.


Sase ani de blocaj

Fundatia Libertatea a fost infiintata prin Decretul-Lege nr. 124/ 1990. Scopul principal al organizatiei a fost acela de a gestiona milionul de dolari care a fost strans pentru a veni in sprijinul revolutionarilor si urmasilor celor cazuti in decembrie 1989.
In perioada 1990-1996, contul a fost blocat. Cei care s-au ocupat de administrarea lui sustin ca nimeni nu s-a putut folosi de acesti bani. Si atunci, daca aceste fonduri au stat undeva la CEC, ce s-a intamplat cu dobanda?! De ce au mai ramas doar 50.000? Discutam despre un milion de dolari, care intr-o perioada atat de lunga de timp pot aduce o suma importanta din dobanda. Sau poate ca in acest interval banii au fost folositi in alte scopuri... O parte din revolutionari acuza faptul ca mineriadele s-ar fi „bucurat" de resurse financiare venite tocmai de aici.

Intrebata despre utilizarea banilor din Fondul Libertatea, Paula Constantin ne-a raspuns ca au fost folositi pentru a trimite ranitii din Revolutie la tratament, pentru ridicarea Bisericii Eroilor, pentru monumente si ajutoare destinate orfanilor. Exista insa foarte multe voci din randul revolutionarilor care neaga orice sprijin. „La noi, la Buzau, va spun cu toata convingerea ca absolut nimeni nu a beneficiat de vreun sprijin venit din partea Fundatiei Libertatea. Nu stiu ce s-a intamplat cu banii, dar unde trebuie nu cred ca au ajuns", ne-a declarat revolutionarul Lionel Zosmer. Si reprezentantii luptatorilor din Timisoara sustin acest punct de vedere. Ei isi aduc aminte doar ca s-a discutat despre ridicarea unor monumente, mai multe nu stiu. Daca in Capitala fundatia este cat de cat cunoscuta, in provincie nu s-au auzit foarte multe lucruri despre activitatea ei. La ora actuala, din organizatiile revolutionarilor fac parte in jur de 22.000 de persoane care, potrivit reglementarilor in vigoare, ar fi trebuit sa beneficieze de sprijin provenit din Fondul Libertatea.


De la revolutionari la sugari

Pe de alta parte, desi poate parea ciudat, Fundatia Libertatea a investit o parte din banii detinuti. De fapt, prin Decretul-Lege 124/ 1990 organizatia a fost obligata sa participe cu fonduri la constructia unei fabrici de… lapte praf. De ce s-a ales tocmai o astfel de afacere e greu de explicat. Ceea ce este sigur este ca 1,8 miliarde lei au fost dati Societatii Industrializarea Laptelui Harghita SA din Remetea. Banii erau destinati achizitionarii unei linii tehnologice.

Imprejurarile acestui business nu au fost clarificate nici pana astazi, cu atat mai mult cu cat investitia facuta nu a adus niciun profit Fundatiei. „Am fost constransi prin lege sa facem acest pas. Ni s-a cerut in mod expres sa bagam o parte din bani intr-o fabrica de lapte praf. Mai mult, s-a dorit ca acesti bani sa nu fie trecuti in acte, putand fi considerati ca o donatie venita din partea noastra. Presedintele nostru de atunci s-a opus si de aici a aparut un intreg scandal. Pana la urma am fost acceptati ca asociati cu o cota de participare de 3,5% din investitie. Toate incercarile noastre de a ne recupera intr-un fel sau altul investitia au fost sortite esecului. Intre timp, fabrica a fost privatizata, iar noii investitori nici nu vor sa auda de noi. Am facut demersuri si la Guvernul Romaniei, dar in zadar. Am inteles ca fostul secretar de stat care se ocupa de problemele revolutionarilor ar fi incercat sa porneasca o actiune in justitie. Nici macar lapte praf nu am primit de la aceasta societate. Cand vrem sa vorbim cu reprezentantii ei ni se raspunde in ungureste si nu avem cu cine sa ne intelegem", ne-a declarat Paula Constantin, reprezentanta Fundatiei Libertatea.

Situatia pare a fi desprinsa dintr-un film prost. E anormal ca in-tr-o tara civilizata o investitie facuta din bani publici sa nu poata fi recuperata.


„Le datoram 42.458 lei"

Legat de aceasta problema, directorul general al Harghita SA, Sandor Vilhelm, are o alta varianta: „Societatea noastra dispunea de o cladire, prin urmare Ministerul Agriculturii a emis avizul nr. 12/ 1992 prin care s-a hotarat constructia acestei fabrici la Remetea. Trebuie sa va spun ca investitia totala a fost de 74 milioane coroane daneze, aproximativ 10 milioane dolari americani. Banii au fost obtinuti printr-un credit bancar, luat pe 7 ani. Fondul Libertatea nu ne-a virat banii la timp pentru a plati avansul de 15%, iar atunci cand ne-a dat banii valoarea acestora nu mai era aceeasi. Noi am primit de la statul roman prin HG 556/1993 1.500 de milioane lei, prin HG 781/1993 alti 340 milioane lei si printr-o conventie cu FPS (nr. 456/1994) suma de 855,8 milioane lei. Fondurile acestea, care insumeaza aproximativ 1.768.528 de dolari, au fost avansul platit de noi la 15 noiembrie 1994. Restul de 85% din investitie a venit din acel credit garantat de stat. Asa cum am mai spus, el trebuia rambursat in 7 ani din valoarea productiei efectuate. In perioada 16 octombrie 1995-30 ianuarie 1996 a ajuns linia tehnologica, a carei montare s-a facut in intervalul februarie 1996-iunie 1997. Pentru montarea utilajelor am avut nevoie de fonduri noi. Prin urmare, am primit 1,212 miliarde lei de la FPS si 1,8 miliarde lei de la Fondul Libertatea. Acesti bani au ajuns la noi conform contractului 182/23 aprilie 1996. Intre societatea noastra si Fundatia Libertatea exista un contract de asociere in participatiune, bucata lor din investitie fiind de 3,5%. Pot sa va spun ca in momentul de fata avem o datorie fata de Fundatia Libertatea de 42.458 lei. Atunci cand vom putea le vom achita restanta. Dar ar trebui tinut cont de faptul ca avem de facut investitii foarte mari. Daca pana in noiembrie nu deschidem o statie de epurare riscam sa fim inchisi. In plus, nu trebuie sa uite ca au dat bani pentru ca sugarii din Romania sa beneficieze de lapte praf de calitate extra", a precizat directorul general.

E greu de crezut ca investitia va fi recuperata vreodata si cu atat mai putin daca fundatia se va inchide. Ramane singura bucurie ca sugarii din tara noastra beau lapte facut din banii care se cuveneau luptatorilor pentru libertate. E drept ca parintii dau bani pe el, dar e mandria de a te hrani cu un pic de spirit revolutionar.


Primul cotizant, generalul Ion Dinca

Putini isi amintesc cum a luat fiinta Fondul Libertatea. Col. (r) Iordan Radulescu a fost cel care a pus bazele acestei structuri. El a depus primii bani, vreo 4.000 de lei, gasiti in biroul generalului Ion Dinca in momentul arestarii acestuia. La vremea respectiva, col. Radulescu i-a cerut lui Ion Iliescu sa fie deschis un cont in care sa se stranga bani pentru ajutorarea revolutionarilor si urmasilor celor morti, iar primele resurse au venit din ceea ce s-a gasit prin birourile fostilor demnitari comunisti, fiind deschis un cont la CEC. In acest fel a luat fiinta Fondul Libertatea. Astfel ca, in mod indirect, primul „cotizant" a fost nimeni altul decat generalul Dinca.

Insa chiar a fost vorba de numai un milion de dolari? Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, ne-a povestit ca nu a existat om in Romania care la vremea respectiva era angajat si care sa nu fi participat la acest fond. „Cred ca au fost in jur de 10 milioane de cotizanti. In plus, s-au bagat si toti banii luati de la secretarii PCR. Pot sa va dau ca exemplu IMGB. Aici stiu sigur ca a fost gasita o suma frumusica si depusa in contul respectiv. O parte din banii Partidului Comunist au intrat in acel cont despre care acum nu se mai stie mai nimic", a precizat Maries.

Nu au lipsit nici ajutoarele venite din afara granitelor. O lume intreaga a fost impresionata de curajul romanilor care au iesit in strada cerandu-si libertatea si a dorit sa vina in sprijinul celor care s-au sacrificat, si-au pierdut rudele, casele sau au ramas mutilati pe viata. Astfel s-a ajuns ca, la 1 octombrie 1990, in contul Fundatiei Libertatea, infiintata special pentru a gestiona banii revolutionarilor, sa existe 853.800 dolari si 2.191,4 milioane lei.


Nu s-a facut niciun control

Un lucru este sigur, avem o fundatie intitulata sugestiv „Libertatea", care a strans, oficial, in conturile sale aproape un milion de dolari. Banii nu mai sunt, iar fundatia nu mai are Consiliu de Administratie.

Tacerea care invaluie trimiterea in faliment a Fondului Libertatea ridica semne de intrebare, cu atat mai mult cu cat nu a existat niciun control al autoritatilor statului asupra activitatii acestei organizatii. In 2004, s-a cerut, in baza Legii recunostintei, ca reprezentantii fundatiei sa prezinte situatia Fondului. Acestia au refuzat pe motiv ca este vorba despre un ONG. In plus, multi revolutionari sustin ca o buna parte din banii detinuti de aceasta structura s-au consumat pe salariile celor care au lucrat in fundatie si care acum au coborat din corabia ce sta sa se scufunde. In mod normal, autoritatile ar trebui sa se autosesizeze si sa incerce sa descalceasca itele unei inginerii financiare cel putin dubioase.


Nu stiu, n-am vazut, n-am auzit...

In incercarea noastra de a afla cum a aparut Fondul Libertatea si ce s-a ales de el i-am abordat pe unii dintre politicienii care la vremea respectiva erau in centrul atentiei. Primul dintre ei, Petre Roman, a ramas surprins ca este intrebat dupa atata timp despre acest fond. „N-am avut nicio legatura cu el. Habar nu am. Nu stiu cine s-a ocupat de acei bani si nici despre ce suma este vorba". La randul sau, Mircea Ionescu Quintus si-a adus aminte ca este unul dintre cotizanti. „Si eu am dat bani. Oare ce s-a intamplat cu ei?! Da, ciudat, chiar nu se mai stie nimic". Ion Diaconescu nici macar nu a auzit despre un astfel de fond, iar Mircea Ciumara si-a exprimat indoiala ca ar mai fi ceva din acei bani. Si a avut dreptate.