http://cubreacov.wordpress.com/2008/12/22/ce-uita-fratii-nostri-romani-in-basarabia-si-bucovina-de-nord-sau-reteta-baltica-versus-reteta-romaneasca
Luni,
Am citit pe fluxul Agenţiei Romanian Global News un
articol al mai vechiului meu prieten Dan Dungaciu intitulat „Ce uită
prietenii noştri baltici în Basarabia”. Articolul este preluat din publicaţia
chişinăueană Timpul care, în opinia mea, este aservită
intereselor ruseşti, cel puţin în partea în care este vorba despre
asistarea mediatică a agentului serviciilor secrete ruse Valeriu Pasat
şi de atacarea singurei instituţii interbelice româneşti
reactivate la noi, Mitropolia Basarabiei. Sper că domnul Dan Dungaciu
şi Agenţia RGN au observat şi înţeleg acest lucru.
Să revenim însă la articolul cu pricina. Ideea de bază cuprinsă în acest material este că Republica Moldova, asistată în traseul ei european de prietenii baltici, nu revine la situaţia dinaintea ocupaţiei sovietice şi că balticii ar aplica un dublu standard: revenirea la modelul interbelic este bună pentru baltici şi proastă pentru Chişinău.
Trebuie să-i dau perfectă dreptate domnului Dan Dungaciu atunci când scrie că „unul dintre factorii care au asigurat succesul tranziţiei statelor baltice acesta a fost: o angajare extraordinară în proiect şi a carei combustie a fost întoarcerea fecundă spre trecutul anterior ocupaţiei, percepută ca deviaţie, ca deraiere istorică. De aici tentaţia de a te întoarce acolo de unde ai deraiat, tocmai pentru a putea relua drumul cel bun. Iar punctul acela la care trebuia sa te întorci a fost, pentru baltici, intervalul interbelic.” Întrebarea mea legitimă este dacă şi Bucureştiul oficial a fost şi este la fel de extraordinar de angajat în proiectul său naţional, angajare a cărei combustie să fie întoarcerea fecundă spre trecutul anterior ocupaţiei sovietice a Basarabiei şi Bucovinei de Nord, dacă şi Bucureştiul s-a întors, odată cu balticii, la drumul cel bun, la intervalul interbelic? Răspunsul stă la suprafaţă: din pacate, nu. Singura instituţie naţională care s-a întros fecund spre trecutul anterior ocupaţiei sovietice şi a reluat, cu înţelegere şi realism, drumul cel bun rămâne a fi Biserica Ortodoxă Română, care a luat act cu binecuvântare de reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi a episcopiilor ei istorice sufragane. În rest, asistăm nedumeriţi la o inexplicabilă lipsă de principialitate şi consecvenţă, ca şi la lipsa unei strategii coerente privind chestiunea cetăţeniei interbelice, după reţetele puse în aplicare de prietenii baltici.
Primele decizii adoptate de Parlamentele celor trei state baltice au fost cele de repunere în funcţiune a Constituţiilor interbelice şi de restabilire de drept, într-o singură zi, a cetăţeniei lituaniene, letone şi estoniene, pentru deţinătorii acestora de până la ocupaţia sovietică şi pentru urmaşii lor. Ce a făcut însă România în acest sens? S-a reîntors la interbelic? I-a repus cumva de drept în cetăţenie pe românii abandonaţi sub ocupaţia sovietelor, ştiindu-se că nu au existat nici măcar cazuri izolate în care românii să fi renunţat vreodată la cetăţenia interbelică? De ce nu a făcut-o în 1990 sau 1991? De ce nu a făcut-o în 1992, în 2000, în 2005 sau în 2008? Şi o va face vreodată? Şi-i asumă România de drept şi suveran pe românii din Basarabia şi Bucovina de Nord sau nu? Le răspunde el după reţeta baltică atunci când aceştia cer să fie restabiliţi în cetăţenia interbelică? Toată lumea observă cu tristeţe că nu, iar procedurile individuale de restabilire în drepturile cetăţeneşti sunt ruşinos de îndelungate şi dureros de umilitoare. Şi atunci de ce şi la ce bun aceste reproşuri adresate Chişinăului?
Pentru orice român abandonat în 1940, formule de tipul „Reţeta baltică versus reţeta moldovenească” sună cinic şi ofensator, chiar dacă nu aceasta a fost intenţia autorului. Formula corectă, dacă tot discutăm între fraţi, trebuie să fie „Reţeta baltică versus reţeta românească”. Dacă Bucureştiul ar face pentru cetăţenii săi interbelici ceea ce au făcut în mod suveran Vilniusul, Riga şi Tallinnul pentru cetăţenii lor interbelici, am avea alt temei şi alt punct de pornire pentru o discuţie serioasă şi nespeculativă asupra reţetelor de urmat.
Este un adevăr elementar şi axiomatic că Statul român există pentru români, nu românii pentru Statul român. Am spus-o şi cu alte ocazii că României, ca patrie etnică şi ţară de rudenie, îi revin, potrivit exigenţelor şi standardelor Consiliului Europei, obligaţii concrete faţă de conaţionalii săi de peste hotare, inclusiv pentru foştii ei cetăţeni interbelici şi urmaşii acestora, indiferent de etnia lor. Prima dintre obligaţii este recunoaşterea oficială a românilor ca români şi restabilirea de drept a acestora în cetăţenia interbelică, sub singura rezervă ca aceştia să nu fi renunţat la ea în mod expres şi individual. Altminteri, orice reproş aruncat în obrazul românilor basarabeni şi nord-bucovineni este susceptibil fie de cinism, fie de laşitate, fie de flecăreală în vânt. Are România curajul să revină la modelul interbelic, aşa cum au facut-o prietenii noştri baltici? Adesea preopinenţii mei în acest subiect invocă pretextul unor imaginare limitări sau interdicţii impuse de Uniunea Europeană la restabilirea românilor abandonaţi în 1940 în drepturile lor cetăţeneşti. M-am convins în discuţiile cu multipli oficiali europeni că acest pretext este inventat doar ca scuză pentru lipsa de corectitudine şi curaj a administraţiei de la Bucureşti şi nu are nimic în comun cu mult invocata Convenţie europeană cu privire la cetăţenie, chestiune în care orice parte semnatară este pe deplin suverană. Ar mai fi poate de precizat că mecanismul cetăţeniei române interbelice poate fi o resursă esenţială pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
10 Raspunsuri
Petru
Popa Says:
Toate partidele au promis in ultima campanie electorala ca vor rezolva problema cetateniei pentru basarabeni si bucovineni. La Chisinau au promis si reprezentantul PD-L, senatorul ales Viorel Badea, si reprezentantul PSD, deputatul ales Tudor Pantiru, ca vor asigura amendarea legii cetateniei in sensul simplificarii procedurilor si accelerarii lor. Acum, ca s-a creat coalitia de guvernamant ros-oranj PSD - PD-L, care dispune de 70% de voturi in Camera Deputatilor si in Senat, sa vedem ce vor face in problema cetateniei. Daca nu vin cu o solutie practica in urmatoarele 2-3 luni, e clar ca Bucurestiului nu-i pasa de romanii din Basarabia. Exista sansa oare ca Bucurestiul sa dezminta cu onoare aceasta presupunere?
Steliana
Dobrogeanu Says:
Am citit articolul lui Dungaciu din Timpul lui Tanase. Dungaciu acrediteaza de fapt ideea ca Republica Moldova ar fi succesoare de drept a Romaniei interbelice, ceea ce mi se pare absolut gresit si periculos, pentru ca doar Romania de astazi poate fi succesoare de drept a Romaniei de pana la ocupatia sovietica. Fratilor, dati-ne cetatenia inapoi si nu mai umblati cu fofarlica, ca sunteti ridicoli cu pretentiile voastre fata de Chisinau.
Nicu
Ciobanu Says:
Domnule Cubreacov,
Va asigur ca domnul Dungaciu nu va va da nici un fel de replica la acest material, pe care il gasesc foarte potrivit pentru ca pune degetul pe rana. Decat ar vorbi si comenta la nesfarsit pe marginea situatiei grele a romanilor din Basarabia, reprezentantii Bucurestiului ar face mai bine sa ia lectii de la prietenii nostri baltici care sunt oameni seriosi si nu umbla cu sentimentalisme si sclifoseli de doua parale. Parerea mea este ca Bucurestiul isi inchipuie ca trebuie sa se teama de Uniunea Europeana, asa cum se temea pana nu demult de Uniunea sovietica. Nu vi se pare ca Bucurestiul nu-i suficient de romanesc? Mie imi pare. Va urez mult succes si Sarbatori fericite!
releu
Says:
In principiu ce zice Vl. Cubreacov este corect, dar cred ca inaplicabil practic, datorita unor conflicte diplomatice evidente ce ar apare. Pare usor si frumos, dar cred ca greu realizabil.
Romania s-r afla in situatia de a avea milioane de cetateni pe un teritoriu, pe care nu il poate controla.
Mai bine trebuie insistat pe usurarea si accelerarea redobandirii individuale a cetateniei. este o solutie mult mai practica.
Cati s-au declarat romani la recensamintele din R. Moldova ? Mult mai putini decat cei cer acum cetatenie romana…
Cum explicati acest lucru ?
ana
Says:
La Multi Ani, domnule
Cubreacov! Imi place blogul si apreciez adancimea textelor dvs.
Parerea mea e ca de cand e combinat cu Stela Popa, textele lui Dungaciu au de
suferit in logica, verticalitatea ideilor si obiectivitate. Scria mult mai bine
inainte sa i se fi spalat creierul si furat timpul de reflectie de catre o
“jurnalista” de 2 parale pe care trebuie sa o plimbe peste tot, consoland
astfel o fosta “vedeta” cu o cariera fulminanta datorata tot acestuia si lui
Rosca, stinsa datorita lipsei ei de profesionalism. Probabil bietul om nu mai
are timp sa gandeasca, e prea ocupat sa perie de greseli si inadvertente blogul
acesteia:) Asa e, unii isi pierd capul si demnitatea impresionati de niste fard
si multa prefacatorie…
Mare pacat!
Vlad Cubreacov Says:
Draga Releu,
Cateva observatii se impun: 1. Republica Moldova este singurul stat ex-sovietic care admite dubla cetatenie, ceea ce favorizeaza repunerea romanilor basarabeni in drepturile cetatenesti anterioare. 2. Chestiunea cetateniei trebuie separata de cea a teritorialitatii. Romanii basarabeni nu sunt iobagi legati de glie si au dreptul sa fie restabiliti in drepturile cetatenesti oriunde s-ar afla, nu doar in RM. Multi dintre ei s-au stabilit sau ar dori sa se stabileasca in interiorul actualelor frontiere ale Romaniei, dar sunt supusi acelorasi proceduri umilitoare cand incearca sa se restabileasca in drepturile cetatenesti. 3. Nimeni nu poate cunoaste numarul exact al celor care s-au declarat romani la ultimul recensamant din RM. Ceea ce ne ofera statisticile este doar cifra despre persoanele INREGISTRATE ca romani. Numarul lor coincide cu cel al cetatenilor romani cu domiciliul in RM. Daca nu 2,1% din populatie, ci 10%, 15%, 30% sau 60% ar fi repusi in cetatenia interbelica, recensamintele ar reflecta acest procent. Constatam ca numarul celor inregistrati drept vorbitori de romana ca limba materna este echivalent cu 16%, pentru ca aici nu li s-a cerut pasaportul drept dovada, ca si in cazul cetateniei romane. 4. Legea romana in materie de cetatenie nu face, din pacate distinctie intre categoriile de romani din RM. Daca, de exemplu, macar veteranii Armatei Romane ar fi restabiliti de drept in cetatenia pentru care au luptat si au varsat sange, as spune ca legea e dreapta, dar buba e la Bucuresti, in Parlamentul care II SABOTEAZA si II UMILESTE inutil si nu neaparat premeditat pe romanii basarabeni care nu sunt recunoscuti ca atare, chiar daca, stricto sensu, ei nu au cazut niciodata din cetatenia lor. Cetatenie a carei dovada pot sa o faca lesne si chiar o fac, numai ca Bucurestiul sta si se gandeste cate 7-8 ani daca se recunoasca aceste dovezi sau nu. Sunt de parere ca de multe ori, si in acest caz al recunoasterii cetateniei se vede cat se poate de limpede, BUCURESTIUL AUTOSUFICIENT, avand mereu alte prioritati, este un factor de instrainare si de frustrare a romanilor abandonati in 1940. Si asta spre marele nostru regret.
Ion
Vlastaru Says:
Releu scrie: “Pare usor si frumos, dar cred ca greu realizabil. Romania s-r afla in situatia de a avea milioane de cetateni pe un teritoriu, pe care nu il poate controla.”. Ba, Releule, da tie poate-ti pare ca Romania are in genere prea multe milioane de cetateni pe teritoriul sau. Si apoi ce au cetatenii cu controlul terioriului? Ba, nesimtitule si nenorocitule, pentru tine Basarabia e doar un teritoriu? Unul pe care vrei sa-l controlezi? Ti-i pofta de control? Romanii de loc nu te intereseaza, ai? Poate le retrageti cetatenia si romanilor din Canada sau America, pentru ca Romania tot nu poate controla teritoriile lor… Poate le-o retrageti si romanilor din Harghita si Covasna, ca tot nu prea controlati acele teritorii din inima tarii… Releule, tu al cui esti? Intre cine si cine faci tu legatura? Sigur nu intre Romania si romanii din Basarabia.
N.
D. Rusu Says:
Mi-e teama ca dl
Cubreacov, pe care-l stimez, pune carul inaintea boilor. Si daca sa zicem se va
da cetatenie de catre Romania la toate teritoriile Romaniei dinainte pactul
Ribentrop Molotov, ce-am facut? Vor exista probabil multi cetateni cu dubla
cetatenie (si romana) care-si vor lua zborul, poate in Romnia poate in Europa…
Dar nu se va schimba nimic pe harta lumii. De ce dl Cubreacov, nu pomeneste
nimic de reintregirea Tarii,pe care parlamentul R. Moldova trebuie s-o voteze,
dupa care, automat vor deveni cetateni romani TOTI locuitorii R. Moldova,
indiferent de nationalitate.
Propunerea dlui Cubreacov (imbratisata fireste de PPCD-ul dlui Rosca) nu face
decat sa arunce praf peste problema reunificarii Romaniei, dar in nici-un caz
s-o rezolve. Pacat! M-asteptam la o pozitie clara si hotarata de reintregirea
Tarii din partea PPCD nu de publicarea unui exercitiu de parada invechit.
Vlad Cubreacov Says:
Stimate domnule N. Rusu,
Multumesc pentru comentariu. Ati spus: “Si daca sa zicem se va da cetatenie de catre Romania la toate teritoriile Romaniei dinainte pactul Ribentrop Molotov, ce-am facut?” Trebuie sa precizez ca cetatenia romana nu SE DA, ci SE RESTITUIE. De asemenea, ea nu se da TERITORIILOR, ci ROMANILOR, care sunt OAMENI si trebuie tratati omeneste. Daca li se restituie romanilor cetatenia romana, ce-am facut atunci? Am facut ceea ce trebuia sa facem de mult, adica dreptate istorica. Acest lucru este posibil, legal, euroconform, depinde exclusiv de Statul Roman si poate fi facut in pofida oricaror circumstante neprielnice. Neamul romanesc nu este o abstractiune, o harta, un instrument juridic, ci, intai de toate, OAMENI. Traim in epoca drepturilor individuale, de aceea, orice alt tip de abordare ar fi contraproductiv pe moment si ar insemna, vorba dumneavoastra, punerea carului inaintea boilor…
Ion
Vlastaru Says:
Schimbari la Legea cetateniei, romanii din strainatate in consulate, iar DRRP la Primul Ministru
luni, 19 ianuarie 2009
Senatorul Viorel
Badea, vicepresedinte al Comisiei de Politica Externa a Senatului a declarat in
cadrul intalnirii PDL de la Brasov ca cere sprijin parlamentarilor PDL pentru
modificari urgente la Legea cetateniei, care sa faciliteze redobandirea sau
dobandirea cetateniei romane de catre romanii care traiesc in alte state sau de
catre cei deposedati abuziv de aceasta de catre regimul comunist, transmite
Romanian Global News.
Badea a mai solicitat sprijin pentru angajarea in cadrul consulatelor romanesti
a unor membri ai comunitatilor romanesti din statele respective, precum si
intrarea pe listele PDL pentru alegerile europarlamentare a unor candidati din
comunitatile romanesti din afara frontierelor.
A cerut de asemenea trecerea Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni in subordinea Primului Ministru, motivand acest fapt prin complexitatea problematicii cu care se confrunta romanii din afara frontierelor si prin rangul de care trebuie sa se bucure o asemenea institutie ce raspunde de peste zece milioane de romani.
Toate problemele ridicate de Badea se regasesc in programul de guvernare al PDL si PSD, precum si in demersurile comunitatilor romanesti din afara frontierelor, fie ca sunt ale romanilor autohtoni din jurul Romaniei si Balcani, fie ca sunt ale emigratiei romane.