www.onemagazine.ro/features/belle-epoque/2619862-nemuritorul

Nemuritorul

Belle Epoque

Nemuritorul

Autor:Doru Iftime

Cel mai prolific regizor roman vorbeste despre ultimul sau film, Supravietuitorul, despre Ion Tiriac si Gigi Becali, despre cei care-l contesta, precum si despre intentia de a-l asasina pe Ceausescu.

The ONE: Ultimul dvs film, Supravietuitorul, a provocat o disputa intre Ion Tiriac si nora lui, Ileana Lazariuc. Presa spunea ca Tiriac s-ar fi suparat pentru ca Ileana apare goala in filmul dumneavoastra.

Sergiu Nicolaescu: Nu cred. Daca avea Tiriac ceva, cred ca imi spunea mie – sunt prieten cu el, ne stim de-o viata si Tiriac isi da seama ca nu as apela la vulgaritati intr-un film de-al meu.

The ONE: Dar toata chestiunea face bine filmului, trezeste curiozitatea publicului.
S. N.: Din punctul asta de vedere, da – ar putea cineva sa ma invinuiasca. Dar nu e adevarat... Vedeti dvs, eu m-am suparat cand am auzit ca au pus o imagine cu ea goala in forspan. Altfel, forspanul e foarte bine facut, dar aici cred ca s-a facut o greseala.

The ONE: V-a deranjat pentru ca, iata, se vorbeste mai mult acum despre Ileana Lazariuc dezbracata, decat despre film in sine?

S. N.: Exact, da, deci intr-o oarecare masura, mai suparat am fost eu. Ha, ha, ha. Insa indiferent cat de suparat oi fi eu, realitatea este ca filmului ii face bine.

The ONE: In 1962, ati castigat la Cannes premiul pentru film documentar cu „Memoria Trandafirului.” Destul de curand mai apoi ati renuntat sa mergeti la festivaluri. Ce s-a intamplat?

S.N.: In toata viata mea, eu am fost de trei ori la festivaluri. Exista o lume a festivalurilor din care eu pur si simplu nu aveam timp sa fac parte. Eu nu sunt un vanator de festivaluri, dar nu e rau sa fii vanator de festivaluri, e bine, pentru ca asa se afirma o cinematografie. Eu am muncit, am muncit ca un zmeu, am facut film dupa film – 64 de filme romanesti plus 28 straine. E imens, e o munca imensa. Daca nu intram in politica, in 18 ani de la Revolutie in mod sigur faceam inca 18 filme. Or, n-am facut decat sase. Am realizat „Oglinda”, un film politic, singurul film politic romanesc in care i-am aratat pe Antonescu, pe Hitler, intalnirile dintre ei si adevarul despre 23 august si despre cei care au trait in acea perioada. Un film foarte tare, pe care mi-am dorit dintotdeauna sa-l fac si l-am facut.

The ONE: Ati spus, la un moment dat, ca ati fost in politica, dar n-ati fost politician. Cum se poate?
S.N.: In 1990, a fost o sedinta, ca se facea FSN-ul partid. La acea sedinta, Brucan a zis: „Eu imi ridic palaria in fata lui Nicolaescu ca revolutionar, dar mi-o pun la loc cand face pe politicianul.” De ce? Pentru ca eu am spus, la acea sedinta: „Nu uitati de Basarabia!”.

The ONE: Ion Cristoiu scria intr-un editorial din Jurnalul National ca „Sergiu Nicolaescu a regizat, printre altii, Revolutia din decembrie 1989.”
S.N.: Sa spuna el ce inseamna asta.

The ONE: Ca ati fost in spatele a ceea ce s-a intamplat atunci.
S.N.: Sa nu exageram, eu am actionat in 21-22. Am scos uzinele in strada, am fost in fata la Grivita Rosie si am scos muncitorii de acolo si i-am pus intr-un tramvai sa vina in centru. Eu am scos in strada platformele 23 August si Pipera si am venit in fruntea oamenilor pana in Piata Romana. Cristoiu stie si el niste detalii, le stiu si eu, dar nu le voi spune niciodata.

The ONE: De ce?
S.N.: Pentru ca acum nu sunt credibile si cine le spune acum nu le poate dovedi. O sa-ti arat niste arme pe care le-am adus pe vremea lui Ceausescu – arme cumparate si introduse pe sest in tara, fara aprobare, fara nimic. Eram proprietarul a doua arme de foc, una fiind o pusca semiautomata cu amortizor. Toate luate in anii '70 si ceva, eu gandindu-ma inca de pe atunci la 1989.

The ONE: Cum adica?
S.N.: Ma gandeam la o schimbare si atunci m-am inarmat. Ma gandeam la un sacrificiu. E prima data ca vorbesc despre lucrurile acestea. Sa fiu sincer, am si martori, am si armele, dar e prima data cand spun asta: eu si cu Nicu Constantinescu planificasem sa-l impuscam pe Ceausescu. Erau ganduri prostesti. Nu ma gandeam la revolutie, n-am crezut niciodata ca regimul Ceausescu va cadea. Dar la disparitia lui Ceausescu m-am gandit.

The ONE: Dar de ce sa-l impuscati pe Ceausescu? Erati cel mai important regizor al vremii...
S.N.: Nu la inceputul lui 1970, atunci nu facusem decat Mihai Viteazul. Cel mai mare film romanesc, orice ar spune cineva de filmele mele, nu poate zice nimic de Mihai Viteazul – a fost cumparat de Columbia, au dat pe el 200.000 de dolari.

The ONE: Ati colaborat multa vreme cu Titus Popovici si la un moment dat ati intrerupt relatiile cu el.
S.N.: Foarte multa vreme am colaborat. La un moment dat spuneam despre el ca mi-e cel mai bun prieten. Dar in 22 decembrie, am intrat in cabinetul lui Ceausescu si am vazut pe un birou mare si lung multe dosare. Si acolo recunosc un dosar de-al meu – il scot si acolo era scenariul de la Mircea si o scrisoare de 17 pagini prin care Titus se scuza lui Ceausescu pentru ce nu filmasem eu sau pentru ce filmasem diferit.

The ONE: Va acuza in vreun fel?
S. N.: Da, bineinteles. Si atunci m-am indoit de Titus, pe moment chiar mai mult decat atat, dar pe urma Titus a murit si l-am iertat. Ceea ce a facut el pentru mine – mi-a scris scenariile la „Dacii”, „Mihai Viteazul” si atatea altele – era mult mai important.

The ONE: Sunt multi care va contesta filmele si anti-comunismul dumneavoastra, spunand ca, totusi, ati facut film, ati mers in strainatate, pentru ca erati regizorul favorit al regimului.
S.N.: Nu-i adevarat, dovada ca mi s-au oprit filme. Mircea Dragan a folosit politicul, a facut lucruri care placeau regimului. Cand am venit eu, au vazut spectatorii cu totul altceva si le-a placut mai mult. Si eu ar fi trebuit sa fac ca Dragan, dar n-am facut. Ce am avut de spus, am spus. Vezi filmele si pe urma trage concluziile. Si mai vreau sa spun un lucru: de ce eram iubit, de ce sunt iubit de spectatori? De ce ma iubeste lumea?

The ONE: Ati tinut loc de Spielberg si Stallone, daca ar fi sa-l citez pe criticul Andrei Gorzo.
S.N.: Eu am aratat istoria. Si istoria aceea pe care eu am aratat-o e adevarata. Eu faceam filme care mergeau fiindca erau filme patriotice. Cine vedea, ii placea, ii mergea la suflet. Cei care ma contesta nu stiu ce a insemnat filmul „Dacii” la vremea respectiva. Lumea se ridica in picioare si aplauda. Eu strecuram in filmele mele adevaruri istorice, singurele adevaruri istorice... Spuneam in filme ca, pe atunci, comunistii au castigat fiindca au fost multi si puternici. Si asta o spun si acum. Si tot ei l-au rasturnat pe Ceausescu. Cei care au facut revolutia au fost muncitorii, muncitorii s-au revoltat, nu intelectualii, nu studentii. Uzinele au venit sa-l darame pe Ceausescu. Ei aveau ceva cu el, traiau prost, aveam televizor doua ore pe zi. Si nu numai ei...

The ONE: Dar au venit la chemarea unor intelectuali.
S.N.: Muncitorimea l-a dat jos pe Ceausescu. Muncitorimea care in ’46-’49 a pus mana pe putere, cu ajutorul rusilor, fireste.

The ONE: Dupa revolutie ati propus amnistierea tuturor crimelor savarsite in decembrie 1989, in cadrul Comisiei de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989. Ati cerut inclusiv gratierea sefului Securitatii, a generalului Iulian Vlad.
S.N.: Bineinteles. Eu cu Vlad m-am vazut de multe ori.

The ONE: Aceste initiative au fost vehement contestate de asociatiile de revolutionari.
S.N.: N-aveau ce face. Stii ce se intampla, eu n-am multi dusmani, am mai mult prieteni si admiratori. Iar dusmanii mei nu sunt dusmani, sunt doar invidiosi.

The ONE: Nicu Covaci de la Phoenix v-a dat in judecata pentru ca ati folosit muzica Phoenix pe coloana sonora de la „Nemuritorii”. Cum s-a transat chestiunea?
S.N.: Se judeca. Vreau sa spun ca legea spune asa – muzica special scrisa pentru film. Or, melodiile lui erau deja puse pe disc, discul l-a adus Covaci la judecator. Dar discul e dinainte de a face eu filmul. Mai poti spune ca e muzica originala? Autor e muzicianul care scrie muzica speciala de film, nu a cantat o melodie si eu o iau si o pun pe film.

The ONE: Pai, asa, puteti lua oricare melodie a oricarui artist. Dar e vorba de drepturile de autor.
S.N.: Pai el mi-a dat voie. Si a fost platit, exista un contract.

The ONE: Covaci v-a dat voie?
S. N.: Sigur ca da, a vorbit si cu mine personal.

The ONE: Atunci, in ’70?
S. N.: Da, in ’72-’73.

The ONE: Din ce stiu eu, Covaci era atunci in Germania si a spus ca dumneavoastra i-ati folosit muzica fara sa-i cereti acordul.
S.N.: Nu, el a fugit dupa film. Si a doua minciuna pe care a spus-o e ca nu l-am trecut pe generic. Sa vada filmul, scrie Nicu Covaci pe generic. E trecut si el, si Tiberiu Olah. Nicu Covaci loveste acum spunand prostii, doua minciuni grave pentru care pot sa-l dau oricand in judecata, fiindca le-a spus public. Dar e jenant sa ne judecam noi, artistii, intre noi. Mie mi-ar fi rusine sa-i fac o actiune de dare in judecata.

The ONE: La un moment dat, Becali a folosit imagini din filmele dumneavoastra in clipurile electorale. Cum de l-ati lasat?
S.N.: Nu mi-a ceut voie, dar nici nu l-am dat in judecata.

The ONE: De ce? Va e frica de Becali?
S.N.: Frica de Becali? Dom’le, mie nu mi-e frica de nimeni. Nu mi-a fost frica de Ceausescu, cum sa-mi fie frica de Becali? Dar nici nu cred ca omul a vrut sa faca rau. Oana Pellea l-a amenintat ca-l da in judecata si pana la urma s-a impacat cu el.

The ONE: Dar nici n-ati protestat.
S.N.: Ba da, am protestat. Legal, am protestat.

The ONE: L-ati dat in judecata?
S.N.: Nu, era o institutie, ORDA parca, la care am depus o plangere. Si ei au zis: „Noi ce sa facem? Dati-l in judecata!”, „Eu? Nu-l dau, dom’le.” Sigur ca nu-mi convine ca toata lumea sa ia din film, dar n-au mai fost altii.

The ONE: Ati fost casatorit de doua ori. Cum se vede casnicia prin ochii unui om atat de ocupat?
S.N.: Nu discut despre casniciile mele. Eu am trait pentru film si nu am avut altceva in afara de film. Acum sunt casatorit a treia oara. Sunt la a treia casnicie si probabil cu asta voi ramane pana la capat.

The ONE: Ati facut foarte multe filme. Credeti ca veti ramane in istoria cinematografiei romanesti ca un reper cantitativ sau calitativ?
S.N.: Eu n-am urmarit cantitatea. M-am sacrificat ca sa fac lucruri importante, sa fac din fiecare film ceva important. Ce ramane dupa mine, nu stiu, trage dumneata concluziile!