www.ziua.net/display.php?data=2008-02-09&id=232916&kword=hentea
Nr. 4154 de sambata, 9 februarie 2008
Noile domenii ale operatiilor informationale
Revolutia tehnologica creeaza noi vulnerabilitati, dar si noi forme de propaganda
In doctrinele pentru operatii informationale
ale diferitelor categorii de forte ale armatei americane promulgate dupa anul
2000, se poate observa accentul din ce in ce mai puternic pus pe domenii mai
putin conventionale de actiune militara legate de tehnologia de varf. Tendinta
aceasta poate fi considerata fireasca dat fiind ca armata americana este de
departe cel mai sofisticat tehnologic si informational organism militar din
lume; apare insa intrebarea la ce bun aceasta concentrare conceptuala,
structurala si actionala pe o zona de super-tehnologie, din moment ce
adversarii predictibili nu dispun de asemenea capacitati de lupta avansate?
Raspunsul a venit inca din primavara anului 1999, in timpul conflictului
militar dintre NATO si Iugoslavia, cand s-a desfasurat si ceea ce a fost numit
"primul razboi web", Alianta fiind nu o data prinsa pe picior gresit
si nepregatita pentru a riposta la atacurile concertate ale hackerilor sarbi.
Situatii similare sunt posibile - cu consecinte mult mai dezastruoase - si in
razboiul impotriva terorismului, atacul putandu-se produce nu din partea unei
structuri oficiale, ci dintr-o minuscula celula terorista.
a) Razboiul electronic - Electronic Warfare (EW)
Raspandirea
retelelor de calculatoare, accesul la Internet si aparitia logurilor creeaza
noi domenii de interes pentru specialistii in propaganda
Concret, care ar fi contributia acestor specialitati militare in influentarea sau afectarea sistemelor informationale din punctul de vedere american si aliat? Prin actiunile de razboi electronic, informatii importante pentru luarea deciziilor de catre adversar pot fi afectate in beneficiul initiatorului actiunii, tot asa cum pot fi potentate sau dimpotriva, protejate in spectrul eletro-mangnetic propriile operatii de influentare; in mod special actiunile de razboi electronic trebuie a fi coordonate cu cele din retelele de calculatoare, cu operatiile psihologice si cu cele de inselare militara, prin emisii electromagnetice corespunzatoare.
b) Operatii in retelele de calculatoare - Computer Network Operations (CNO)
Anvergura si arhitectura operatiilor in retelele de calculatoare depind de capacitatile si dependentele similare ale adversarului in materie de IT si presupun urmatoarele trei tipuri de activitati: a) atacul retelelor de calculatoare ale adversarului prin insertia unor virusi sau chiar manipularea datelor, informatiilor si performantelor sistemelor IT ale acestuia; b) exploatarea la maxim a posibilitatilor si oportunitatilor propriilor retele de calculatoare in circulatia informatiilor si datelor necesare in cadrul operatiilor informationale; c) apararea propriilor retele de calculatoare impotriva oricaror atacuri, element esential pentru mentinerea intacta a capacitatii de luare a deciziei. Cel mai recent si elocvent caz de atac in retele de calculatoare l-a suferit in primavara anului 2006 Estonia ale carei retele de calculatoare din Parlament, Guvern, banci, universitati, spitale au fost blocate de peste un milion de cereri de date venite din exterior. Partea estoniana a acuzat, dar nu a putut dovedi ca a fost vorba de represalii din partea rusa, ca urmare a deciziei autoritatilor estoniene de a muta un monument sovietic din Talinn. Dincolo de adevarul asupra acestui incident, NATO si SUA au luat in serios posibilitatea si eventualitatea unei asemenea forme de agresiune fata de care sunt inca vulnerabile si care inca nici nu poate fi incadrata din punct de vedere al dreptului international in categoria actelor de razboi.
c) Operatii bazate pe bloguri - Blog Based Operations (BBO)
O aparitie de ultima ora in panoplia operatiilor informationale il constituie operatiile bazate pe bloguri (Blog Based Operations). Specialistii militari americani au inceput sa ia serios in considerare fenomenul blogurilor, care a explodat in perioada 2003-2006, blogosfera cuprinzand in aprilie 2006 circa 35.300.000 de webloguri, cu o rata aparitie de circa 75.000 webloguri pe zi (Kinniburgh, 2006, p. 7). Desigur, amploarea problemei este cu totul alta pentru societatea americana care in proportie de 75% este utilizatoare de Internet, in comparatie cu cea romaneasca. Specialistii americani in securitatea informatiilor (INFOSEC) si a operatiilor (OPSEC) au sesizat deja ca numeroase informatii clasificate si exploatabile de catre adversar sunt postate intentionat sau nu pe aceste bloguri de catre militarii sau civilii americani. De asemenea, unele bloguri influente si credibile au ajuns sa influenteze comunitati intregi sau chiar categorii sociale, constituind adesea puntea de legatura si de circulatie a informatiilor de la clasica comunicare interpersonala prin e-mail, spre mass-media nationala si internationala. Avand in vedere pe de o parte restrictiile legale americane prin care asupra cetatenilor americani nu pot fi executate operatii de influentare (de tip PSYOPS, inselare si dezinformare, diplomatie publica etc.), iar pe de alta parte, reticentele strainilor fata de orice tentativa propagandistica susceptibila a fi generata de omni-puterea americana, strategii informationali americani isi pun problema angajarii (clandestine desigur) a unor blogeri proeminenti sau alte persoane mai presus de orice banuiala pentru a transmite prin blogurile acestora mesajele favorabile Statelor Unite (Kinniburgh, 2006, p. 20). La scurt timp dupa Primul Razboi WEB, cum a fost numita confruntarea dintre hackerii sarbi si informaticienii din NATO in timpul razboiului din primavara anului 1999, blogosfera se constituie ca un nou teren de lupta informationala pentru mintea si sufletele oamenilor, operatiile bazate pe bloguri impunandu-se ca parte a ceea ce este denumit in prezent operatii in retelele de calculatoare (Computer Netwok Operations). Pe de alta parte, organizatia Reporters sans Frontieres, conform unei stiri Realitatea TV din 2 ianuarie 2007, sustine ca Internetul este supus unui control limitat in cele mai multe tari (ceea ce constituie o forma de cenzura implicita) si reaminteste lista celor 13 state considerate "inamici ai Internetului": Arabia Saudita, Belarus, Birmania, China, Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Iran, Uzbekistan, Siria, Tunisia, Turkmenistan si Vietnam. In aceste state, "blogger-ii si ciber-disidentii sunt inchisi cu regularitate pentru ca se exprima liber pe web", iar un numar de site-uri au fost inchise.
d) Securitatea operationala (OPSEC) si securitatea informatiilor (INFOSEC)
Securitatea informatiilor - INFOSEC - urmareste protejarea confidentialitatii, integritatii si disponibilitatii informatiilor printr-o gama larga de masuri de ordin procedural, tehnic si administrativ. Practic, INFOSEC asigura un scut impotriva INFO OPS adverse prin masuri de securitate fizica a documentelor si persoanelor, precum si de asigurare informationala, inclusiv tehnici electronice de protectie. OPSEC - securitatea operationala, trebuie de asemenea coordonata in scop defensiv in cadrul operatiilor informationale, mai ales prin identificarea si protejarea propriilor vulnerabilitati si a celor a aliatilor si aplicarea armonioasa a metodologiilor de securitate operationala la toate nivelurile si in toate tipurile de operatii militare.
e) Informatiile militare - intelligence
Structurile de informatii militare (cercetare, spionaj, intelligence) asigura baza de date si analize de la care pleaca orice plan de operatii informationale (la fel ca si operatiile psihologice), sunt selectate si analizate tintele sau audientele tinta, se intocmesc evaluarile si estimarile de specialitate. Cooperarea dintre structurile de operatii informationale si cele de informatii militare se poate realiza fie pe baza unei proceduri de rutina, dar si pe baza unor cereri de informatii specifice. Practic, in cadrul comandamentelor operationale din teatrele de operatii sursele de informatii militare accesibile pentru structurile de operatii informationale sunt: structurile de informatii militare (J2, G2, S2), structurile de tip NIC (National Information Cell), sursele deschise (mass-media locala si internationala), informatiile asigurate de structurile nationale de informatii din tara in baza conceptului de reach-back.
f) Componenta cinetica a operatiilor informationale
Operatiile speciale, dar si operatiile de distrugere fizica constituie componenta cinetica, hard a operatiilor informationale. Poate de aceea, pe termen scurt sunt cele mai credibile si convingatoare din punct de vedere al impactului psihologic imediat, tot asa cum ele sunt vulnerabile din punct de vedere juridic, putand fi incriminate ca acte de forta armata sanctionate de dreptul international public. Despre operatiile speciale se spune ca sunt actiuni desfasurate cu forte si mijloace de nivel tactic, dar cu efecte si obiective ce ating de multe ori sfera strategica. Ambele tipuri de operatii militare - ce difera doar prin conditiile tehnologice, procedura de actiune, tipul de militari implicati - utilizeaza in esenta forta pentru indeplinirea unor obiective specifice. Simpla utilizare a fortei, in orice forma si la orice nivel - contine implicit un mesaj extrem de puternic si convingator, adesea cu efecte imediate, pentru cel caruia ii este destinat: distrugerea unor centre de comunicatii si comanda paralizeaza instantaneu pentru un anumit timp comanda si controlul respectivelor actiuni militare; uciderea sau capturarea unui lider advers - cazul Abu Musab Al-Zarqawi, spre exemplu - poate stopa, incetini, modifica sau destabiliza pentru un timp intreaga activitate a structurii sau organismului condus de acesta; capturarea unor rezerve energetice sau ocuparea unor puncte de comunicatie importante poate constitui un factor perturbator important in luarea deciziilor sau in limitarea libertatii de actiune a adversarului. Mai mult decat activitatile din sfera comunicarii persuasive in masa, aceasta componenta cinetica a spectrului actiunilor coordonate prin operatiile informationale furnizeaza un anumit semnal, un anumit mesaj politic de o duritate fara echivoc, de care adversarul nu are cum sa nu tina seama.
Calin HENTEA