Luni, 9 iunie 2008
Părţile din dosarul Revoluţiei de la Timişoara au protestat împotriva amânării procesului
Părţi din dosarul Revoluţiei de la Timişoara au protestat astăzi în curtea instanţei supreme, după ce Completul de 9 judecători a amânat procesul pentru 15 septembrie, din lipsă de procedură.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să amâne procesul, din cauză că la termenul de luni nu s-a îndeplinit procedura de citare cu unele părţi din dosar. Amânarea judecării procesului a stârnit indignarea celor prezenţi în sală. Oamenii au adresat injurii şi jigniri judecătorilor, fiind nemulţumiţi că au venit tocmai din Timişoara, fără ca la termenul de luni să se judece dosarul.
După terminarea procesului, revoluţionarii au rămas în curtea Instanţei Supreme, câţiva legându-se cu lanţuri şi continuând să protesteze. Oamenii au aprins lumânări, pe care le-au pus pe două colive.
Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989", a anunţat că este posibil să organizeze un protest organizat, în jur de ora 12.00, dacă va primi aprobare.
În data de 5 mai, avocatul gen. (r) Victor Stănculescu, Alice Drăghici, a depus în instanţă, în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, documente care ar arăta că la evenimentele de acum 19 ani ar fi participat şi străini dotaţi cu armament diferit de cel al Ministerului Apărării.
La finalul şedinţei de judecată din 5 mai, avocatul lui Stănculescu a declarat că din aceste documente rezultă că nu s-a putut stabili clar cine ar fi de vină pentru faptele petrecute la Timişoara.
La rândul său, apărătorul lui Mihai Chiţac, gen. (r) Ioan Dan, a solicitat şi el mai multe probe, printre care şi depunerea la dosar a unui document prin care s-ar demonstra incompatibilitatea unuia dintre judecătorii completului de fond de la ÎCCJ unde a fost condamnat clientul său. Avocatul a susţinut că magistratul ar fi membru al Asociaţiei de Revoluţionari "22 decembrie" de la Iaşi.
Preşedintele Completului de 9 judecători, Gheorghe Florea, a decis să ia în discuţie toate aceste cereri în data de 9 iunie, la un nou termen al procesului.
Amănarea procesului a fost contestată de revoluţionarii prezenţi, care au solicitat ca generalii Chiţac şi Stănculescu "să nu mai fie ţinuţi în braţe".
Dosarul a mai fost amănat de Completul de 9 magistraţi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care trebuie să judece recursurile depuse de generalii în rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara.
Potrivit motivării dată publicităţii în 5 decembrie 2007, Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac nu pot fi exoneraţi de răspundere penală, pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de a trage în manifestanţii de la Timişoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali ştiind de caracterul anticomunist al revoltei.
Acelaşi document confirmă faptul că inculpatul Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a manifestaţilor de la Timişoara şi a exercitat cu "vădit exces de zel" atribuţiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus şi la numirea sa de către Nicolae Ceauşescu, în seara de 20 decembrie 1989, în funcţia de comandant militar unic al muncipiului Timişoara, se arată în motivarea sentinţei de condamnare a generalului(r) Stănculescu pentru Revoluţia de la Timişoara.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Mihai Chiţac, magistraţii au arătat că, din corelarea tuturor probelor, reiese că acesta a făcut parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a manifestanţilor din Timişoara, că a exercitat şi el exces de zel, "implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare împuşcarea mortală a 72 de persoane şi rănirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arată în motivarea aceleiaşi sentinţe.
Magistraţii au arătat că, potrivit reglementărilor în vigoare, în decembrie 1989, comandaţii ce au dreptul să dea ordine poartă întreaga responsabilitate pentru legalitatea şi urmările ordinelor date.
Potrivit instanţei, inculpaţii au fost informaţi asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestanţilor de la Timişoara şi aveau atât pregătirea cât şi experienţa necesară pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin. Magistraţii au mai apreciat că inculpaţii aveau posibilitatea să nu se implice în realizarea ordinului respectiv.
Magistraţii au respins cererea părţilor vătămate din acest dosar - răniţi şi familii ale celor ucişi în urma intervenţiei brutale a armatei - de a se schimba încadrarea faptelor de care sunt acuzaţi cei doi generali în rezervă ai MApN, de la "omor deosebit de grav" şi "tentativă de omor" la cea de "genocid". Înainte de 21 decembrie, la Timişoara au fost ucişi 73 de protestatari.