Marti, 22 iulie 2008

Radovan Karadzic a fost arestat

de Sebastian Rusu

Radovan Karadzic, arestat după 14 ani de la comiterea genocidului de la Srebrenica

Radovan Karadzic, unul dintre cei mai căutaţi oameni din lume, avea domiciliul în Belgrad şi practica medicina alternativă. În ciuda înfăţişării diferite, el a fost arestat în baza unui mandat al Tribunalului Penal Internaţional, care l-a condamnat pentru crime împotriva umanităţii şi genocid. Capetele de acuzare se referă la masacrul de la Srebrenica, din 1995, şi asediul de 43 de luni la care a supus capitala Bosniei, Sarajevo, în cursul căruia au fost ucişi peste 10.000 de civili, ambele acţiuni ordonate din calitate de lider al sârbilor bosniaci. Pe lista criminalilor urmăriţi de TPI se mai află astăzi doar generalul Ratko Mladici şi liderul politic Goran Hadzic.

Arestarea fostului lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, este un real succes pentru forţele prooccidentale conduse de preşedintele Boris Tadici. Karadzic trebuie să plătească pentru genocidul produs la Srebrenica în iulie 1994, când alături de generalul Radko Mladici a ordonat masacrarea a peste 8.000 de bărbaţi musulmani bosniaci cu vârste între 16 şi 80 de ani.

Oficialii serviciilor de securitate sârbe au declarat ieri că fostul responsabil politic sârb bosniac Radovan Karadzic, inculpat de genocid, a fost arestat. „Karadzic a fost deferit la Belgrad în faţa procurorului tribunalului pentru crime de război, în conformitate cu acordul semnat cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI)”, se arată în textul comunicatului de presă emis de către preşidinţia sârbă. Deşi nu au oferit foarte multe detalii despre arestarea liderului politic al sârbilor bosniaci, surse din cadrul serviciilor secrete sârbe au precizat că Radovan Karadzic nu a opus nicio rezistenţă în momentul arestării, fiind localizat încă de duminică noapte pe teritoriul Serbiei. Potrivit jurnaliştilor agenţiei Associated Press, Karadzic suferă de tulburări psihice din cauza depresiei cu care se confruntă de ani buni. În momentul de faţă, liderul sârbilor bosniaci a fost transferat într-o închisoare de maximă securitate de lângă Belgrad, urmând să fie interogat asupra faptelor de genocid de care a fost inculpat de magistraţii TPI încă din iunie 1995. Arestarea inopinată a lui Karadzic a fost confirmată de către procurorul TPI pentru fosta Iugoslavie, Serge Brammertz, care se ocupă de dosarul Srebrenica. În acest moment, la Serbia se pregătesc ultimele detalii pentru interogatoriul lui Karadzic de către un judecător de instrucţie sârb care îi va pregăti actul de acuzare. Practic, acest magistrat trebuie să se decidă în termen de trei zile dacă Karadzic îndeplineşte condiţiile pentru a se putea efectua transferul la penitenciarul TPI de la Haga. În acest răstimp, liderul sârbilor bosniaci poate depune contestaţie asupra actului de acuzare care va fi emis pe numele său.

Karadzic sfidează justiţia sârbă

În timpul primelor interogatorii preliminarii despre participarea sa efectivă la masacrarea musulmanilor bosniaci de la Srebrenica în 14 iulie 1994, Karadzic a negat toate acuzaţiile care i-au fost aduse, refuzând să răspundă la întrebările anchetatorilor pe motiv că „întreg procesul este o farsă”. La rândul său, avocatul familiei Karadzic, Svetovar Vujavic, a declarat că Radovan este slăbit şi simte lipsa familiei. Potrivit acestuia, există două ipoteze legate de arestarea clientului său, însă următoarea este plauzibilă: Radovan a fost capturat vineri, într-un autobuz, după care a fost legat la ochi şi dus întro încăpere secretă, unde a fost ţinut până luni seară, când au apărut primele informaţii legate de arestarea sa. Pe de altă parte, surse din cadrul BIA (n.a. serviciile secrete sârbe) vorbesc de un filaj şi de o acţiune petrecute chiar în centrul capitalei Belgrad. Potrivit acestora, acţiunea ar fi avut loc luni seară, în jurul orei locale 21.30, interogatoriul durând până după ora 02.00. „Acum o lună a fost localizat de BIA, însă identitatea sa a trebuit confirmată. Acest lucru s-a întâmplat vineri, iar în cursul weekendului au fost puse la punct detaliile legate de intervenţie”, a precizat o sursă pentru cotidianul sârb „Blic”. La rândul său, soţia fostului lider sârb bosniac, Ljiliana Zelen-Karadzic, aflată la Pale, în apropierea capitalei bosniace Sarajevo, a declarat că a fost şocată la aflarea veştii arestării soţului ei. „Noaptea trecută, chiar din momentul în care a sunat telefonul am simţit că se întâmplase ceva rău. Sunt şocată şi confuză, dar, cel puţin, ştim despre el că trăieşte”, a spus Ljiliana Karadzic.

Panică în sânul familiei fostului lider al sârbilor bosniaci

Prinderea lui Karadzic este o mare lovitură dată taberei naţionaliştilor sârbi care din 2005, de când îl vânează Tribunalul Internaţional de la Haga, l-au transformat în erou naţional la Pale, capitala autoproclamatei Republicii Srpska din Bosnia. Atunci, chiar mama sa i-a cerut public să se ascundă şi să nu se predea autorităţ ilor de la Belgrad. Tandemul Karadzic-Mladici este responsabil pentru genocidul comis la Srebrenica, episod care prin cruzimea sa a marcat istoria recentă de după cel de-al Doilea Război Mondial alături de etnocidul de la Kigali (n.a. capitala Rwandei). Colaborarea deplină cu Haga este o condiţ ie-cheie impusă de Uniunea Europeană pentru intrarea în vigoare a „Acordului de stabilizare şi asociere cu Serbia, ca prim pas spre o eventuală integrare”. Practic, prin arestarea lui Karadzic, regimul Tadici a arătat Occidentului că Serbia doreşte să fie alături de Uniunea Europeană şi de democraţia nordatlantică.

Karadzic, între poezie şi genocide

Radovan Karadzic este considerat, alături de Ratko Mladic şi Slobodan Milosevic, drept o figură emblematică a războiului iugoslav. S-a născut la Petnjica, în nordul Muntenegrului. Tatăl său a făcut parte din organizaţia cetnicilor, grupul monarhic iugoslav care lupta împotriva rezistenţei partizanilor comunişti ai lui Iosip Broz Tito. La sfârşitul anilor ‘60, Radovan s-a mutat la Sarajevo, în Bosnia-Herţegovina, pentru a studia psihiatria. Iubitor de poezie, s-a apropiat de scriitorul naţionalist sârb Dobrica Serenic, care în anii ‘80 l-a încurajat să se îndrepte spre cariera politică. În 1989, Karadzic s-a numărat printre protagoniştii fondării în Bosnia-Herţegovina a Partidului Democrat Sârb (n.a. - Srpska Demokratska Stranka), care îşi propusese să protejeze şi să întărească interesele sârbilor din Bosnia. La 3 martie 1992, un referendum la care au participat numai croaţii şi bosniacii musulmani a dus la aprobarea independenţei Bosniei-Herţegovina de Iugoslavia, spre nemulţumirea sârbilor bosniaci. După o lună, Bosnia-Herţegovina a fost recunoscută de ONU drept stat independent şi suveran, în timp ce sârbii bosniaci au proclamat crearea, în teritoriile locuite majoritar de aceştia, a Republicii Srpska, al cărei preşedinte a devenit Karadzic. Două episoade din războiul dezmembrării Iugoslaviei se leagă de cruzimea fostului preşedinte al Sprska, măcelul de la Srebrenica (n.a. - 14 iulie 1994) şi asediul împotriva Sarajevo (n.a. - 1995). Artizanul purificării etnice a croaţilor şi musulmanilor a fost Karadzic. Din 1996 încoace, Karadzic este căutat pentru crime de război de către Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga. Interpolul a emis împotriva lui un mandat pentru crime împotriva umanităţii, vieţii şi sănătăţii publice, genocid, grave violări ale Convenţiilor de la Geneva din 1949, omucidere şi violări ale normelor şi convenţiilor de război.