Scrisoare deschisă

D-lui Luzius Wildhaber - Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului

            D-lui Jacques Barrot - Comisarul pentru Justiţie al Uniunii Europene

D-lui Jose Manuel Durao Barroso - Preşedintele Comisiei Europene

D-lui Hans-Gert Poettering - Preşedintele Parlamentului European

            D-lui Jaap de Hoop Scheffer - Secretar general al NATO

D-lui Nicholas Taubman - Ambasadorul SUA în România

D-lui Traian Băsescu - Preşedintele României

D-lui Călin Popescu Tăriceanu – Prim ministru

D-lui Nicolae Văcăroiu – Preşedintele Senatului

D-lui Bogdan Olteanu – Preşedintele Camerei deputaţilor

D-lui Cătălin Predoiu – Ministrul Justiţiei

D-nei Lidia Bărbulescu – Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

D-nei Laura Codruţa Kovesi – Procuror general

Stimate Doamne,

Stimaţi Domni,

            Cel mai mare număr de victime pe timp de pace din istoria contemporană a Europei s-a înregistrat în România, conform aprecierii D-nei Stéphanie Klein – reprezentant al Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg unde se judecă în prezent dosarele crimelor din istoria recentă a României: masacrul din decembrie 1989 şi a fratricidul din iunie 1990 comis împotriva presei independente, a manifestanţilor anticomunişti, a societăţii civile şi a partidelor istorice.

Dintre toate fostele ţări comuniste din Europa, România a fost singura ţară în care s-au înregistrat victime la căderea comunismului. Şi nu doar câteva victime. În România a avut loc în decembrie 1989 un incredibil masacru fratricid: peste 1200 de morţi şi peste 3300 de răniţi. Precizăm că majoritatea victimelor au fost înregistrate după 22 decembrie 1989 când fostul activist comunist Ion Iliescu i-a luat locul dictatorului Ceauşescu. Menţionăm că abia acum d-l Iliescu, fost Preşedinte al României timp de 11 ani, este urmărit penal şi cercetat de justiţie pentru crime şi diversiune, întrucât nu mai beneficiază de imunitate prezidenţială.

            Subliniem că până în prezent criminalii nu au fost judecaţi din cauza aservirii politice a Justiţiei, responsabilii masacrului devenind - culmea cinismului - personalităţi politice şi publice ale României. Spre exemplu, criminalii revoluţiei din Timişoara - Stănculescu şi Chiţac, au devenit miniştri: Stănculescu la Apărarea Naţională, Chiţac  la Interne. Amândoi au fost numiţi de Ion Iliescu, fiind imediat implicaţi în escaladarea – de şase ori – a masacrului început de Ceauşescu şi apoi în fratricidul din iunie 1990. În rechizitoriul pentru crimele din 13 iunie 1990 - publicat anul trecut, procurorii îl consideră pe Ion Iliescu principal responsabil al crimelor, generalul Chiţac declarând că nu a făcut decât să execute ordinele lui Iliescu. Astăzi, după 18 ani de la evenimente, d-l Iliescu este senator şi preşedinte de onoare (sic!) al Partidului Social Democrat, controlând în continuare scena politică. Anul acesta, dosarele criminalilor Stănculescu şi Chiţac au fost retrimise la Parchet de către Curtea Supremă de Justiţie.

Stimate Doamne, stimaţi Domni,

            Înfăptuirea justiţiei a fost tergiversată în România timp de 18 ani, aceasta fiind cea mai lungă tergiversare consemnată în dosarele judecate de CEDO până în prezent.

            O asemenea tergiversare a fost posibilă printr-o serie de demersuri incalificabile, precum recentul proiect de lege pentru “amnistierea faptelor militarilor din timpul Revoluţiei” propus acum câteva zile, Ministerului Apărării şi Parlamentului, chiar de către o asociaţie care include responsabili ai respectivului masacru: Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, prezidată de generalul-locotenent Iliescu. Proiectul legii a fost înaintat totodată Secţiei Parchetelor Militare "pentru analizare şi transmiterea eventualelor observaţii sau propunerilor". Încălcând Constituţia şi legea privind statutul magistraţilor (legea nr.303/2004), şeful Secţiei Parchetelor Militare, colonelul Vasilache, şi-a obligat subordonaţii, adică procurorii militari care cercetează tocmai crimele revoluţiei, să dea curs - de urgenţă - solicitării asociaţiei care include criminali ai revoluţiei (!).

            Asociaţia 21 Decembrie 1989 (a revoluţionarilor) - reclamantă în justiţie atât la instanţele din Bucureşti cât şi la cele din Strasbourg, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să acţioneze conform legii şi Constituţiei.

Stimate Doamne, stimaţi Domni,

            Vă solicităm să acţionaţi astfel încât să poată fi judecată cea mai mare crimă a regimului comunist din România în contextul internaţional dat.

            Uniunea Europeană şi NATO au nevoie de o Românie în care Justiţia să fie reală. Dar în primul rând românii au nevoie de o asemenea Românie.

Bucureşti, 27 iulie 2008

            Sorin Ilieşiu - Vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a crimelor comunismului ( http://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/ )

            Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

            Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

            Fundaţia Culturală Timpul – Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

            Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Catalin Giurcanu - Preşedinte

            Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte

            Asociaţia Cives, Ioan Roşca - Preşedinte

            Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

Grupul văduvelor de eroi martiri

Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România, Gheorghe Tiber - Preşedinte,

Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu - Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu - Preşedinte

            Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte