Miercuri, 17 Decembrie 2008

Braşoveanul Octav Bjoza în locul lui Ticu Dumitrescu

Autor: Maria Petrascu

Octav Bjoza, preşedintele filialei braşovene a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic, îi va urma lui Constantin Ticu Dumitrescu la şefia structurilor naţionale ale organizaţiei. Decizia a fost luată în cadrul întrunirii Consiliului Naţional Director al AFDPR care se compune din preşedinţii celor 42 de filiale din ţară.

Un singur contracandidat. La şedinţă au fost reprezentate 35 de filiale, din care 22 au votat ca Octav Bjoza să preia conducerea interimară a Asociaţiei Naţionale. Fiind, mai mult ca sigur că Bjoza va fi ales preşedinte în exerciţiu, în cadrul congresului ce urmează să fie convocat.

Bjoza nu a avut decât un sigur contracandidat,  preşedintele AFDPR Argeş, Sergiu Rizescu, care n-a reuşit să obţină decât 13 voturi.

Prieten cu Ticu. Bjoza a ocupat până acum funcţia de viepreşedinte al AFDPR la nivel naţional  şi a fost un foarte  bun şi apropiat prieten şi colaborator al lui Costantin Ticu Dumitrescu. Bjoza a făcut publice, nu odată multe nume securiştilor şi miliţienilor  torţionari,  justiţiarilor şi  nomenclaturiştilor braşoveni care se fac vinovaţii de  arestarea, torturarea şi condamnarea la ani grei de închisoare a mii de tineri, preoţi,  muncitori şi ţărani care nu au vrut să accepte comunisimul  dar şi de distrugerea familiilor acestora.

 “Nu voi lăsa că lupta lui Ticu să fie îngropată, odată cu el, de cei care cred că fantomele comunismului mai pot dicta în ţara asta. Tinerii trebuie să primească de la noi snopul de grâu fără neghină!", a declarat Octav Bjoza.

Condamnat la 15 ani. Octaj Bjoza s-a născut la 11 august 1938, în Iaşi. Împreună cu părinţii s-a mutat la Braşov în 1941. A absolvit Liceul "Andrei Şaguna", promoţia 1956. La 16 ani când era elev la "Şaguna" a cunoscut-o pe Carmen, o şcolăriţă de numai 13 ani, care peste ani, în 1962,  după ce a fost eliberat din lagăr, i-a şi devenit soţie. În primul an de facultate, în 1958, Octav a fost arestat de comunişti pentru că era membru al Gărzii Tineretului Român. A fost condamnat la 15 ani de închisoare. A trecut prin peniteciarele Codlea, Gherla, Văcăreşti, Jilava, Galaţi, Brăila şi lagărele de la Strâmba, Stoienesti, Salcia, Bacul 4 şi la Grind.  

 Hrănit cu şerpi. În lagăr se hrănea cu şerpii găsiţi în stuf. Îi jupuia şi îi mânca de vii. A fost eliberat după patru ani de detenţie printr-o amnistie. Din puţinii bani primiţi la eliberare, în Tulcea a cumpărat o vedere cu Delta Dunării pentru a o dărui viitoarei sale soţii.

Interzis la facultate. Înainte să fie arestat era student eminent la Facultatea de Geografie şi Istorie din Iaşi. După ce a ieşit din închisoare nu a mai fost reprimit la facultate. Politrucii cu patru clase l-au trimis să lucreze la spaţii verzi. Le-a întors spatele şi a făcut împreună cu Carmen, soţia lui,  o şcoală tehnică în Săcele. Au stat în aceeaşi bancă. Nu s-au mai lăsat despărţiţi de nimic, sunt împreună şi astăzi. Între timp el a mai  făcut o facultate şi a lucrat ca inginer. 

 Socrul, închis de comunişti. Soţia lui, Carmen Siriteanu, este fiica unui comisar de Poliţie închis de comunişti. Socrul lui Ilie Siriteanu a fost împuternicit de comunişti, la sfârşitul anilor 40 să prindă partizanii din Munţii Făgăraş. A participat la două acţiuni după care şi-a dat demisia. I s-a înscenat un proces politic şi a fost condamnat şi închis la Cetatea Făgăraşului, fiind graţiat în 1954.

232 de ani de condamnare. Organizaţia Garda Tineretului Român a fost înfiinţată de un grup de braşoveni. Aveau drept scop lupta împotriva propagandei comuniste. Au vrut să înfiinţeze  o tipografie  clandestină, au făcut o stampila, aveau un cod secret. În vara anului 1958 a fost arestat tot lotul.  Cei 15 tineri au primit 232 de ani de închisoare.