Luni, 24 Noiembrie 2008

Candidaţii masoni, scoşi la lumină de EVZ

Cristian Vasilcoiu
Ionuţ Stănescu

EVZ dezvăluie cum merg mână-n mână Masoneria, politica şi afacerile cu statul, în România. Masoneria, afacerile şi politica românească interferează, ultimele două, la vedere.

În umbră, discreţi, stau „fraţii masoni“, conducătorii lor, „venerabilii“, „maeştrii“, şi lojile cu denumiri care oscilează între misterios şi caraghios. „Evenimentul zilei“ este primul ziar din România care vi-i prezintă pe câţiva dintre masonii candidaţi la parlament, cu nume, prenume, lojă şi colegiu electoral, fără discriminări de orientare ideologică. Politicieni masoni găsim şi la stânga, şi la dreapta.

A scrie despre Masoneria românească de azi înseamnă, de fapt, a radiografia personalităţi-cheie din mediul de afaceri, din aparatul guvernamental şi din instituţiile de apărare.

Cei mai mulţi sunt aduşi la acelaşi numitor nu doar de aplecarea spre ritualurile din loji, ci şi de afaceri cu statul, influenţă politică şi economică. Masoniicandidaţi arată şi evoluţia complicată a Ordinului secret care s-a deplasat de la Goethe şi Voltaire la Fleacă şi Prigoană.

„Apartenenţa lor la Masonerie este irelevantă pentru electorat. Cei care candidează la demnităţi publice trebuie votaţi în funcţie de programele lor, competenţe şi pregătire“, a declarat, pentru EVZ, Eugen-Ovidiu Chirovici, marele maestru al Marii Loji Naţionale din România - organizaţia care include cele mai puternice loji masonice din spaţiul mioritic.

În lume, prejudecăţile publice care atribuie Masoneriei puteri mondiale oculte şi influenţe sociale nefaste se îmbină permanent cu teorii politice în care Ordinul se laudă cu apariţia Uniunii Europene, a Statelor Unite sau a revoluţ iilor de la 1848. Echerul, compasul şi piramida sunt cele mai cunoscute simboluri masonice. Ce se ascunde în spatele ideilor preconcepute rămâne, în general, un mister.

Evident este doar că, în România, Masoneria are nuanţe mai pestriţe ca oriunde. În lojile dâmboviţene se regăsesc laolaltă personaje controversate, afacerişti penali, procurori DNA şi militari, înalţi ofiţeri activi de informaţii şi politicieni de frunte. (A contribuit Andrei Crăciun)

ISTORIE

Masoneria, de la Kogălniceanu la Prigoană

Masoneria are ca principal scop declarat „iluminarea spirituală“. Mişcarea secretă avea să câştige adepţi şi în România. A reunit, de-a lungul timpului, politicieni iluştri, precum Mihail Kogălniceanu şi Titu Maiorescu, fiind interzisă în 1948 de regimul comunist. Azi, la 15 ani de când şi-a „reaprins luminile“ în România, Frăţia adăposteşte laolaltă afacerişti penali, înalţi ofiţeri din serviciile de informaţii şi politicieni controversaţi, dar şi doctori şi profesori eminenţi.

CAIUS IRINEL ILIESCU

Liberalul ţărănist

Candidat pentru un loc în Senatul României din partea PNL (în calitate de membru PNŢCD), Caius Irinel Iliescu este, de asemenea, „venerabilul“ unei loji masonice, dar nu consideră „oportun“ să poarte discuţii despre Ordin. Francmasonul candidează în Colegiul 6 din Capitală şi nu confirmă, dar nici nu infirmă, atunci când vine vorba despre apartenenţa sa la Masonerie. În schimb, Caius Iliescu ne transmite sec: „Faptul că în ’89 am fost arestat vă permite dv. acum să-mi puneţi astfel de întrebări!“. Iliescu crede în principiile care guvernează Masoneria, precum „cinstea şi onoarea“, dar adaugă faptul că face aceste precizări „din punct de vedere istoric“, căci, oficial, „nu confirm şi nici nu infirm!“.

ALIN SIMOTA

„M“, de la mason

Liberalul Alin Simota, finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, candidează la Senat în Colegiul 1 din Hunedoara. „Maestrul“ mason s-a implicat în politică în 2008, după ce a intrat în Top 300, iar bodyguarzii săi apucaseră să le aplice corecţii fizice fotbaliştilor pe care îi avea în vestiare. Pe cei care-i stâlcesc numele, închipuindu-şi o sedilă atârnată de prima literă a numelui, Simota îi corectează stereotip şi didactic: cu „s“ de la simpatic. Afaceristulpolitician nu comentează dacă e mason sau nu, dar despre orice alt subiect - oricând, cu plăcere. Apoi, Simota spune că „Masoneria nu e secretă, dar e discretă“ şi că „a fost printre primii care au devenit membri ai mişcării masonice din Hunedoara“.

PRIGOANĂ, „VENERABILUL“ GUNOAIELOR

„La noi, în Masonerie, e democraţie“

Milionarul monden Silviu Prigoană este francmason de vază şi, printre altele, candidează din partea PDL la Parlamentul României. Prigoană vizează un mandat în Camera Deputaţilor, în Colegiul 15 din Bucureşti, situat în sectorul 3, acolo unde salubrizarea este asigurată chiar de compania sa, Rosal.

Silviu Prigoană a fost, „pe vremuri“ (zice el), în 2006 (a descoperit EVZ), „venerabil“ al Lojii masonice „Constantin Bărbulescu“, cu templul pe strada Drumul Belşugului din Capitală. „Dar nu mai sunt, căci la noi (în Masonerie - n.r.) este mai democraţie ca-n democraţie, ai voie două mandate şi atât!“ - adaugă Silviu Prigoană.

Întrebat când şi de către cine a fost iniţiat în Masonerie şi cine este acum „venerabilul“ Lojii „Constantin Bărbulescu“, candidatul Silviu Prigoană răspunde evaziv: „Cutuma îmi interzice să fac publice astfel de subtilităţi. Pot vorbi doar despre mine şi atât! Vă mai pot spune că eu am depus un singur jurământ în viaţă care m-a marcat. Am jurat în ’82, în Armată, pentru patrie şi popor şi am rămas profund impresionat. Am mai depus, aşa, jurăminte, când am devenit pionier, UTC-ist... dar unul singur m-a marcat, în ’82! Nu am alergat niciodată după funcţii, nici în MLNR, nici în partid. Sunt un simplu membru şi atât, altele sunt priorităţile mele, nu şefia, ci patria şi poporul pentru care am jurat în Armată“.

Întrebat dacă mai este sau nu francmason, Silviu Prigoană ne face o comparaţie sugestivă: „Un om care a fost ministru sau ambasador nu poate fi apelat niciodată «domnule pensionar»! Omul acela rămâne «domnule ministru» pe viaţă!“.


FRATELE DE AFACERI. Silviu Prigoană, după o întâlnire de taină

ŞTEFAN SZOBOTKA

Liberalul de la Ministerul Transporturilor

Ştefan Szobotka, francmason de rang înalt, vânează un fotoliu de parlamentar. El candidează din partea PNL în Colegiul 7 din Bucureşti, pentru un loc în Camera Deputaţilor. Pagina oficială de web a MLNR arată că Ştefan Szobotka este „marele purtător de cuvânt“ al organizaţiei, dar acesta susţine că s-a retras „de câteva luni“.

În schimb, Szobotka nu s-a retras din funcţia de director de imagine al Companiei Naţionale Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), din cadrul Ministerului Transporturilor. Însă, pe perioada campaniei electorale, candidatul liberal precizează că este „în concediu fără plată“.

Fost „venerabil“ al Lojii „Cavalerii Sf. Gheorghe“ din Bucureşti, membră MLNR, Ştefan Szobotka teoretizează: „Fiecare francmason face ce vrea cu viaţa lui personală sau politică. În cadrul MLNR nu se discută politică, dar alegerile pentru Camera Deputaţilor nu au loc în cadrul MLNR, ci în România. Nu ne trebuie vreun accept din partea MLNR pentru a candida“.

Întrebat cine conduce în prezent Loja „Cavalerii Sf. Gheorghe“, Ştefan Szobotka, altminteri un specialist în relaţii publice (PR), răspunde sec: „E o chestiune internă a Ordinului. Nu sunt obligat să v-o spun, dar, pentru informarea dumneavoastră, vă pot spune că am intrat în Masonerie în 1999, dar într-o altă Lojă. Nu pot spune cine m-a iniţiat“. Şi cum se consideră „coleg de breaslă“ cu ziariştii, Szobotka îşi permite să ne dea „un sfat autoprotectiv“: „Fiţi foarte atenţi când atribuiţi public calitatea de francmason cuiva care nu o recunoaşte, căci pot exista repercusiuni! Juridice, evident“.


PNL. Ştefan Szobotka (centru), umbra ministrului Ludovic Orban (dreapta)

ILFOV

Mureşan, generalul luminii

Sub steagul uniunii PSD+PC, generalul (r) Mircea Teodor Mureşan (foto) atacă pieptiş Senatul României pe „frontul“ Colegiului 2 Ilfov. PSD-istul a primit lumina masonică în Loja bucureşteană „România Modernă“, dar se eschivează cu veselie în faţa întrebărilor EVZ: „Şi dacă aş fi într-o lojă masonică, şi dacă n-aş fi, n-aş discuta asemenea lucruri prin telefon. Haideţi să ne vedem şi să discutăm. Faţă-n faţă. Acum sunt şi în campanie electorală. Dacă voi câştiga alegerile, vorbim (râde)“. El sugerează că ar fi bine să fie reapelat telefonic în viitorul apropiat. A doua zi însă, generalul pare că se află în plin marş forţat. Sunete de orătănii, strigăte rurale nearticulate şi zgomot de motor se aud pe fundalul discuţiei.

„Ştiţi cum e campania electorală? Vorbeşti cu oamenii la poartă, până când simţi cum cazi din picioare. Mâine-dimineaţă mă duc la Clinceni. Apoi, la o emisiune TV. Astă-seară, la fel. Iar dumneavoastră nu uitaţi că masoneria e un subiect delicat. Ştiţi care e şi părerea despre Masonerie a actualului preşedinte (Băsescu - n.r.). El nu înţelege scopurile noastre“, îşi aduce aminte generalul Mureşan că inamicul nu trebuie cruţat.

La Revoluţie, Mircea Teodor Mureşan (atunci, căpitan) a comandat regimentul de tancuri din Pantelimon, care a distrus Biblioteca Centrală Universitară din Piaţa Palatului. Au fost arse 500.000 de cărţi rare şi manuscrise unicat, dar Mureşan a primit titlul de „luptă tor pentru victoria Revoluţiei“ şi certificat de revoluţionar. În anii următori, el a fost prim-locţiitor al ministrului de interne şi secretar de stat (1999-2001), adjunct al şefului Statului Major General pentru conducerea operaţiunilor (2001-2002) şi locţiitor al şefului Statului Major General. Din 2003 până în 2007, actualul candidat PSD a comandat (rector) Universitatea Naţională de Apărare, intrând sub vizorul DNA pentru nereguli în contabilitatea instituţiei. În 2008, Mureşan a trecut în rezervă.

Acum, generalul (r) de blindate le zâmbeşte prietenos alegătorilor din Ilfov de pe bannerele electorale, alături de Anghel Iordănescu şi Gabriel Oprea - şi ei ofiţeri în rezervă. Toţi trei sunt îmbrăcaţi în uniforme de armată, ceea ce a declanşat un scandal public privind folosirea însemnelor militare în scopuri electorale. (Mihai Munteanu)

GORJ

Greblă, compas şi echer

Toni Greblă (foto) este şi maestruavocat, şi maestru-mason. În urmă cu doi ani, era „venerabil“ al Lojei „Gor Jiu“, din Târgu-Jiu - zonă săracă, dar abundentă în loji ale frăţiei. După ce a fondat FSN Gorj, a fost prefect PSD al judeţului (2001-2004) şi director al Patromin (din 2005 până în prezent). Acum, maestrul Greblă candidează într-unul dintre cele două colegii senatoriale din Gorj, din partea PSD+PC. În 1996, Toni Greblă a devenit posesorul unui brevet de revoluţionar, doar condusese „activităţile revoluţionare“ în preajma Crăciunului din 1989. Dă asigurări că niciodată însă n-a beneficiat de pe urma scutirilor de impozite care au venit la pachet cu brevetul.

„Plătesc impozit la casa în care locuiesc. În general, îmi rezolv problemele fără gratuităţi“. Toni Greblă nu doreşte să comenteze apartenenţa sa la Masonerie, dar ne comunică propria viziune: „Mişcarea masonică e formată numai din oameni serioşi“. Afirmaţie pe care ţine s-o întărească printr-un exemplu de peste hotare: „Preşedinţi ai Statelor Unite au fost masoni“.

BUCUREŞTI

Candidatul Fleacă. Dănuţ Fleacă

Aruncat de PNL în gherila electorală, Dănuţ Ioan Fleacă este candidat la Senat, în Colegiul 5 din Bucureşti. Bătălia este cruntă, ringul e aglomerat, dar liberalul e optimist: „Adevărat, domnul Vasile Blaga (PDL) este un adversar redutabil, dar sunt şanse egale“. Fleacă este şi „maestru“ francmason, fiind, din 2005, membru în Loja „România Modernă“.

„Sunt în lojă de 3 ani, dar nu am fost prezent în ultimul timp la templu, fiind prins cu activitatea mea. Am fost plecat des, cu delegaţii guvernamentale, în străină tate, pentru că implementăm nişte proiecte europene“, ne dezvă luie, calm, Dănuţ Ioan Fleacă. „Proiectele europene“ la care se referă se derulează la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Sector 1, instituţie pe care Fleacă o conduce. În rest, una-i una şi alta-i alta: „Politica nu interferează cu masoneria. Candidatura mea la Senat este mai degrabă generată de relaţia mea cu PNL“, susţine Fleacă. „Maestrul“ invită electoratul din colegiu să-l urmărească, în direct, la OTV. (Mihai Munteanu)

PRAHOVA

Maestrul Burlacu ridică temple cu 10 etaje

Cristian Burlacu este maestru mason în Loja „Dale Woodward“ din Bucureşti, politician liberal. El candidează la Camera Deputaţilor, în Colegiul 1 Prahova. „Corect, sunt membru în loja masonică de care vorbiţi. Sunt în Ordin de mai mult timp şi nu are relevanţă cine m-a iniţiat. După cum ştiţi, aceste lucruri sunt discrete şi eu ţin la această discreţie“, a declarat Cristian Burlacu, care este acţionar ori director în şase firme de construcţii din Sinaia.

A ridicat vila lui Voiculescu...

Pentru publicul larg, până acum o lună, liberalul Burlacu era doar un consilier local din Sinaia, care vorbea o dată la trei şedinţe şi a cărui biografie se putea exprima sintetic în metri cubi de ciment turnaţi peste tone de armătură. Dar de când s-a înscris în cursa pentru Camera Deputaţilor, masonul a devenit „o voce puternică“.

A intrat în politică în 2003, la braţ cu umaniştii lui Dan Voiculescu, căruia i-a construit scheletul vilei din Sinaia, dar pe care l-a abandonat un an mai târziu, când s-a alăturat PNL, partid care îşi adjudecase primăria staţiunii montane.

Lui Burlacu îi place să construiască şi, de când e consilier liberal, şantierele lui au devenit cele mai înalte din tot oraşul. El a adus în peisajul edilitar al localităţii de pe Valea Prahovei primele blocuriturn postrevoluţionare, pe un teren de-al consiliului local, cu banii unei firme israeliene, printr-un contract de asociere cu administraţia oraşului. În primăvara lui 2008, maestrul Burlacu a readus în actualitate coşmarurile alunecărilor de teren petrecute în cartierul Furnica. Fundaţia unei pensiuni de-a lui, turnată pe-un teren luat tot de la consiliul local, a fost prea mult pentru o stradă care găzduieşte trei monumente istorice şi căreia i s-a surpat trotuarul de-a lungul câtorva zeci de metri. În curând, candidatul-mason va ridica pe peluza din faţa Hotelului Mara un complex imobiliar din patru module, cu 254 de apartamente.

...şi hotelul doamnei DIP

În prezent, candidatul Burlacu se află în proces cu Ion Şubran, un alt constructor de pe Valea Prahovei care i-a fost alături masonului la mai multe ctitorii de case şi de hoteluri. Şubran l-a dat în judecă pe liberalul-mason pentru a recupera datorii de peste două miliarde de lei vechi, pe care candidatul le-ar avea la el de-acum cinci ani, de pe vremea ridicării în subantrepriză a Hotelului Luxten Garden din Azuga al Elenei Popescu - soţia lui Dan Ioan Popescu (DIP).

„Aveam un litigiu cu Şubran, dar, din câte ştiu, l-am câştigat în instanţă. Da, hotărârea este definitivă. S-au ocupat juriştii firmei“, susţine candidatul-mason.

GAZDA LUI BĂSESCU

Gabriel Răsvan Toader: „Am intrat când s-au aprins Luminile“

„Gazda“ lui Traian Băsescu aplică în politică şi ce a învăţat în Masonerie. Gabriel Răsvan Toader, candidat PDL la Senat în Colegiul 2 Giurgiu, e francmason vechi. Dar şi fiul celei care şi-a transformat casa, anul trecut, în sediu de campanie al preşedintelui, când acesta a fost suspendat de la cârma ţării.

Toader vorbeşte cu reticenţă despre activitatea sa masonică. „Sunt elemente confidenţiale, dar, într-adevăr, sunt membru într-o lojă din Bucureşti“, confirmă democrat-liberalul. Şi plasează începutul relaţiei cu „fraţii“ într-un trecut imprecis: „Am intrat în MLNR de la început, când s-au aprins Luminile. Mai mult de atât nu am ce să vă spun“, conchide Toader.

Întrebat în ce măsură politica interferează cu apartenenţa sa la mişcarea masonică, PDL-istul se regăseşte într-o armonie perfectă: „Multe din elementele masonice le aplic şi în politică. De pildă, toleranţa“. Actualul candidat la Senat figura acum 12 ani pe statul de plată al guvernului. Între ’96 şi ’98 a fost funcţionar la Departamentul de Integrare Europeană.

Din 2000 până în 2002 a fost secretarul general al Prefecturii Bucureşti. Ulterior, a manageriat programe guvernamentale pentru IMM-uri. În PD a intrat în 2004. „M-am îndreptat către PD după ce am plecat de la prefectură. Fără sprijin politic nu rămâi într-o funcţie, indiferent cât de bine eşti pregă tit“, povestea Toader anul trecut. Împreună cu doi asociaţi a înfiinţat firma Avangarda 2005 GmbH (Viena), care derulează tranzacţii imobiliare în capitala Austriei. (Liviana Rotaru)


PDL. Gabriel Răsvan Toader, mereu bucuros de oaspeţi „portocalii“

CARANSEBEŞ

Strejariu şi fraţii

Filip Petru Strejariu, candidatul PNL la Camera Deputaţilor în Colegiul 4 Caransebeş, a împlinit un deceniu de când e francmason. Devotamentul său pentru „fraţi“ are un scop nobil: căutarea adevărului. Fără legătură cu politica.

„Sunt mason de 10 ani. Lumina am luat-o la Timişoara, la una dintre lojile de acolo, şi ulterior am înfiinţat în Caransebeş Loja «Oriens». Acum nu mai sunt eu «venerabil», am fost înlocuit de un «frate», în virtutea regulilor noastre“, povesteşte liberalul. De profesie medic, devenit politician, Strejariu nu vede incompatibilităţi între Masonerie şi calitatea de demnitar, pe care speră s-o dobândească duminică. „Nu facem afaceri şi nici politică. Loja e un atelier de perfecţionare umană“, explică, volubil, Strejariu. Şi adaugă cu un ton profetic: „Eu am devenit mason mânat de un singur scop - căutarea Adevărului - şi am considerat întotdeauna că masonii sunt un etalon pentru populaţie. Sunt oameni liberi, profesionişti în domeniile lor şi s-au adunat în organizaţie pentru a consolida bunăstarea oamenilor şi pentru a promova valorile adevărate“. (Liviana Rotaru)

MIRCEA CAZAN DIN SIBIU

„Vă salut cu o triplă acoladă!“

Liberalul Mircea Cazan, mason în Loja „Octavian Goga“ din Sibiu, candidează la Camera Deputaţilor, într-un colegiu din Mărginime. E sigur că va câştiga, doar a mai câştigat de două ori, chiar dacă, de fiecare dată, în 2000 şi-n 2004, „fără loc, ca la facultate“.

După două victorii fără loc, Cazan şi-a găsit loc în fruntea Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii SA (SNR) - companie de stat. Era specialitatea lui. Începând din anii ’90, a activat în domeniul IT&C. Muncă de pionierat în câmpul internetului: le-a făcut cunoştinţă locuitorilor din Sibiu, Mediaş, Făgăraş ori Alba cu lumile virtuale, care începuseră să se tot dilate şi nu puteau ocoli Ardealul.

Firma Verena a fost printre primele care le-au adus ardelenilor internetul. Numărul proprietăţilor familiei Cazan a început să crească, de la 3 la 17. Din 2002 încoace, maestrul „venerabil“ al Lojii „Octavian Goga“ s-a pus pe colecţionat case. A început timid, cu câte una pe an, apoi a mărit ritmul. Trei într-un an, trei în altul, alte trei în alt an, până când declaraţia de avere s-a cerut completată printr-o anexă, în care 17 apartamente şi case pe pământ - ale maestrului, ale părinţilor maestrului şi ale soţiei - respiră în voie, neînghesuite.

„Sunt singurul din România care a vândut acelaşi business de mai multe ori: la RDS, la Astral, la UPC. Nu vindeam neapărat firma Verena, ci clienţii firmei. După cei vindeam, ei se întorceau la mine, fiindcă nu erau mulţumiţi de servicii“, a explicat masonul succesul repurtat cu firma Verena.

„M-aţi prins într-un moment laic. Eram în biserică. Sunt şi-n campanie, m-aşteaptă oamenii şi vreau să vorbesc cu dânşii“. Cât despre aspiraţiile care l-au făcut pe Cazan să li se alăture masonilor, liberalul a încheiat convorbirea cu o formulă ezoterică: „Vă salut cu o triplă acoladă!“. (Ionuţ Stănescu)

"Apartenenţa lor la Masonerie este irelevantă pentru electorat. Cei care candidează la demnităţi publice trebuie votaţi în funcţie de programele lor, competenţe şi pregătire.", Eugen-Ovidiu Chirovici, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România

ION PÂRGARU

Balet PSD-PNL

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Ion Pârgaru, este un alt candidat francmason. Pârgaru este „Venerabil“ într-o lojă bucureşteană, dar începe să se bâlbâie când vine vorba despre numele acesteia. Că este francmason recunoaşte deschis: „Doar sunt «venerabil», astfel că eu am voie, desigur că vă pot spune“. Candidat PNL pentru un loc în Camera Deputaţilor, în Colegiul 5 din Gorj, Ion Pârgaru are state vechi în Masonerie. A mai ocupat poziţia de „venerabil“ şi în Loja „Veritas“.

Asta se întâmpla în 2006. Acum, situaţia s-a schimbat: „Nu, nu, nu mai sunt la Veritas. Sunt într-o altă lojă acum. Da, tot una din Bucureşti şi da, tot «venerabil» sunt“, declară Ion Pârgaru, care devine evaziv atunci când vine vorba despre detalii. „Nu mai ştiu cine şi când m-a iniţiat... sunt câţiva ani buni de-atunci“, susţine candidatul la Camera Deputaţilor. Pârgaru conchide: „Fiecare este liber să facă ce vrea! Singura chestiune este aceea de a nu amesteca Masoneria cu politica!“. Originar din Tismana (Gorj), Ion Pârgaru a fost şeful Departamentului pentru Comerţ Exterior, secretar de stat la Ministerul Economiei (guvernul Văcăroiu), dar şi parlamentar PDSR (actualul PSD), între 1996 şi 2000. Profesorul universitar Pârgaru a dobândit, între timp, convingeri liberale, candidând acum din partea PNL. (Cristian Vasilcoiu)

EUGEN BĂDĂLAN

„Eu zic să păstrăm discreţia“

Fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul (r)
se eschivează când vine vorba despre apartenenţa sa la mişcarea masonică. El candidează, din partea PDL, la Camera Deputaţilor în Colegiul 2 Brăila. Bădălan invocă discreţia, unul dintre principiile de bază ale MLNR, atunci când e întrebat de cât timp a primit lumina masonică. Mai mult nu vrea să comenteze.

„Nu cred că pot să vă dau detalii. Nu ştiu dacă ştiţi, dar Masoneria e o organizaţie discretă. Eu zic să păstrăm această discreţie“, spune Bădălan şi încheie discuţia râzând. Apartenenţa la Masonerie a generalului (r) se suprapune cu recenta sa carieră politică, dar şi cu ultima perioadă a celei militare. După ce, în 2006, a renunţat la şefia Marelui Stat Major şi a trecut în rezervă, „s-a înregimentat“ în PDL. Prima ţintă - fotoliul de primar al Brăilei - s-a soldat cu un eşec. Duminică trece din nou prin emoţiile unui scrutin electoral, în cursa pentru un loc în Camera Deputaţilor. În acelaşi timp este profesor universitar şi, din 2006, se află în vizorul DNA, în dosarul „Tofan“. Procurorii anticorupţie îl acuză de abuz în serviciu contra intereselor publice, acuzaţii pe care Bădălan le respinge. (Liviana Rotaru)