Luni, 22 Decembrie 2008

19 ani de aşteptare
Ce spun crucile din Cimitirul Eroilor

• Criminalii Revoluţiei din Braşov sînt apăraţi de impostură şi minciună

• Dreptatea aşteptată pentru morţile din decembrie ’89 a fost îngropată odată cu eroii

A mai trecut un an. La fel de tăcut ca ceilalţi. Acum numărăm pentru a nouăsprezecea oară un decembrie care trece şi lasă în urmă întrebările fără răspuns despre crimele din decembrie ’89. Sînt 19 ani de cînd, în dosarul Revoluţiei de la Braşov, blocat de două ori în parchetele militare, stă tăinuită dovada crimei. De aproape 10 ani, dosarul redeschis al ,,Revoluţiei“ de la Braşov se îngroaşă doar în foi şi declaraţii, dar e departe de a ajunge în instanţă. Pare mai mult o maşinărie de certificat ,,luptători“, decît un instrument al dreptăţii făcută celor ucişi. Rudele morţilor au obosit bătînd la uşi care li se trîntesc cu obrăznicie în faţă. Sînt tot mai puţini cei care mai au puterea să continue această luptă surdă, într-un sistem înecat de compromisuri. Numărul luptătorilor amestecaţi cu grămezi de impostori creşte proporţional cu beneficiile materiale şi tăcerea grea ce acoperă urmele criminalilor. Brevetele şi certificatele de luptători aducătoare de profituri grase se înmulţesc de la an la an. Doar numărul crucilor din Cimitirul Eroilor rămîne acelaşi.

Preţul libertăţii

„Pentru mine, 21 decembrie ’89, este cea mai importantă zi din viaţă. Nu ştiu ce a mai rămas din ea, pentru că, din păcate, tot mai mulţi care nu au nimic comun cu această zi, vorbesc despre ea, despre Revoluţie, în numele nostru. Visele făurite în entuziasmul acelor zile s-au stins. Libertatea este singurul lucru pe care l-am cîştigat“, a spus ieri, Ioan Demi, un revoluţionar fără brevet, după ce împreună cu colegii lui de la ICA Ghimbav au pus flori şi s-au rugat discret la troiţa ridicată în memoria eroilor martiri din decembrie ’89. Ca în fiecare an, de 19 ani încoace, revoluţionarii de la IAR Ghimbav s-au adunat în faţa Precturii, clădirea fostei judeţene PCR. Fără autorităţi, fără „mari şefi“ de la organizaţiile de fabricat revoluţionari, fără fast. Ei, cîţiva oameni simpli, fac acest marş de comemorare în fiecare an pe 21 decembrie, pentru că tot în 21 decembrie 1989, muncitorii de la ICA Ghimbav au fost primii braşoveni care, în frunte cu Ioan Demi, au venit la judeţeana PCR cu gîndul să ceară judecarea lui Ceauşescu şi a criminalilor din slujba sa pentru masacrul de la Timişoara şi teroarea din ţară. Ei, muncitorii de la Ghimbav, au fost primii care au trecut pe lîngă moarte, sub gloanţele trase asupra lor de Securitate. Au scăpat. Dar alte zeci de nevinovaţi au murit în noaptea de 22 spre 23 decembrie ’89. Şi în zilele următoare. Pentru aceşti peste 60 de morţi, şi pentru alte zeci de răniţi, la Braşov nu există pînă azi un vinovat.

Doar CEDO mai apără morţii Revoluţiei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a aprobat în luna mai cererea Asociaţiei 21 Decembrie de a soluţiona cu prioritate cauzele privind dosarele tergiversate ale Revoluţiei. CEDO a acceptat să judece şi plîngerea depusă de Elena şi Nicolae Vlase, părinţii eroului martir Nicuşor Vlase, prin care solicită obligarea instituţiilor statului român să soluţioneze Dosarul Revoluţiei 97/P/1990. Procesul de la Strasbourg va obliga justiţia din România să scoată din adormire dosarele Revoluţiei.

Teroriştii au dispărut odată cu criminalii

Din documentele care au circulat în primele zile ale lunii ianuarie 1990, şi care ulterior au fost înmînate organelor în drept, reiese că la Braşov au fost predaţi la Poliţie sau în unităţile militare cel puţin 24 de „terorişti“, în zilele de 24 şi 25 decembrie 1989. Maiorul Constantinescu a predat patru persoane la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, acestea fiind preluate de lt.-col. Staicu. Căpitanul Antohi a predat Brigăzii 2 Vînători de Munte şi Poliţiei încă opt presupuşi terorişti. Alţi trei ofiţeri, mr. Epuraş, mr. Tighiu şi căpitanul Comşa, au dus la IJP încă 12 suspecţi care au fost preluaţi de mr. Bandea Vasile. Ulterior, într-un interviu acordat presei centrale, în primele luni ale anului 1990, col. Cenţiu, procurorul-şef de atunci al Procuraturii Militare Braşov, declară că „aici nu a ajuns niciun terorist predat de Poliţie sau Armată“. Despre terorişti ,,libieni şi palestinieni“ vorbeşte şi un document al Consiliului Judeţean FSN, redactat la 28 decembrie 1989. ,,Grupuri teroriste mai acţionează (libieni şi palestinieni), au avut tehnică, inclusiv elicoptere. marea majoritate sînt prinşi şi arestaţi“, spune misiva transmisă la acea dată de generalul Ioan Florea. Teroriştii nu au existat, a susţinut cîţiva ani mai tîrziu generalul Dan Voinea, magistratul care a instrumentat dosarele Revoluţiei. ,,Nu am niciun terorist în România. Unul de sămînţă nu am... Trebuie să ne demonstreze cei care s-au lăudat atunci că se luptă cu teroriştii. Toţi cei prinşi atunci şi reţinuţi la unităţile militare au fost români. S-a dovedit apoi că nu au avut niciun fel de activitate teroristă. S-a minţit pentru a-i ascunde pe adevăraţii criminali“.

Doar Brateş i-a chemat pe braşoveni la moarte?

Acelaşi general Voinea a explicat în mai multe rînduri că după fuga lui Ceauşescu, diversiunea s-a făcut prin televizor. ,,Brateş a minţit tot timpul la televiziune. A fost o diversiune. A plecat din Bucureşti, bineînţeles, dar, s-a dus pe plan local, peste tot au avut loc diversiuni“. E adevărat că, pe TVR, Brateş a chemat şi populaţia din Braşov să apere fosta judeţeană de partid în care se formase comitetul FSN. Atunci a început măcelul la Braşov. Atunci au apărut primii morţi. ,,Teodor Brateş a fost tartorul atunci, al emisiei, era şeful emisiei, nimeni nu îndrăznea să dea ceva pe post fără aprobarea lui“, a mai susţinut Voinea. Cel care a redeschis Dosarul Revoluţiei de la Braşov. Şi în care familiile victimelor şi-au pus toată speranţa.

Niciun vinovat în instanţă

După aproape zece ani de la redeschiderea dosarului, Voinea nu a reuşit însă să trimită în judecată niciun vinovat pentru morţii de la Braşov. În octombrie, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, i-a cerut ministrului justiţiei să-l revoce pe magistratul Dan Voinea din funcţia de adjunct al Secţiei Parchetelor Militare, ca urmare a raportului de control privind activitatea Secţiei Parchetelor Militare. Procurorul general a reclamat deficienţe majore în activitatea Secţiei Parchetelor Militare, inclusiv folosirea defectuoasă a resurselor umane, precum şi încălcări grave ale procedurii penale. În acest sens, Kovesi a dat ca exemple şi dosarele Revoluţiei, care, după 18 ani, încă sînt nefinalizate.

de: O. S.