Joi, 23 Octombrie 2008

Comemorarea «dusmanilor poporului»

Astazi se implinesc 52 de ani de la declansarea Revolutiei maghiare din 1956, eveniment care avea sa constituie prima mare lovitura data ocupatiei sovietice in Europa de Est. Dorinta de libertate a ungurilor a fost zdrobita sub senilele tancurilor sovietice dupa aproape trei saptamâni, pe 10 noiembrie 1956. Dar dorinta de libertate nu a fost doar a ungurilor, ci si a românilor, care visau la alungarea ocupatiei sovietice din tara. Zeci de români aveau sa plateasca scump, cu viata, pentru indrazneala de a dori libertate. Alte mii au fost condamnati la ani grei de inchisoare sau au fost exmatriculati din facultati. Dar nu sovieticii au fost cei care i-au executat sau aruncat si batut in puscarii, ci unii români care visau si ei la ceva - la construirea comunismului. Evenimentele din ‘56 se dovedesc a fi o buna ocazie pentru un pic de campanie electorala. Presedintele Traian Basescu, acelasi care a condamnat comunismul in decembrie 2006, comemoreaza Revolutia maghiara impreuna cu omologul sau maghiar, Laszlo Solyom, la Miercurea Ciuc. O initiativa laudabila daca ar fi fost reabilitati si românii condamnati pentru vina de a fi simpatizat cu revolutia din Ungaria. Un proiect de lege pentru stergerea condamnarilor politice si ale efectelor acestora, proiect propus de seful Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, Marius Oprea, si de care ar benefia aproape un milion de persoane, a ramas blocat in Parlament, mai exact la Comisia juridica a Camerei Deputatilor, si sunt sanse reduse ca legea sa treaca in actuala legislatura.

Pentru a afla mai multe ecouri ale revolutiei din 1956 am stat de vorba cu istoricul maghiar Andrea Varga, care cerceteaza de aproape zece ani arhivele romane in cautarea documentelor despre efectele in Romania ale Revolutiei maghiare.

- Ce se mai stie acum despre revolutia maghiara din 1956? Cum a influentat acest eveniment politica

mondiala?
Andrea Varga – Revolutia maghiara si miscarile sociale din unele state ale blocului sovietic cu pronuntat caracter anticomunist din perioada poststalinista au ca numitor comun o speranta catre deschidere, catre democratie. Un ideal ce s-a dovedit prea timpuriu în conditiile în care liderii mondiali de forta nu aveau înca o clarviziune asupra viitorului. Sau nu constituia o prioritate de grad zero. În aceste conditii, politica mondiala nu a suferit schimbari majore atât timp cât Occidentul avea serioase probleme în alte zone geografice. Franta si Marea Britanie pierdeau Suezul. SUA post Coreea si Israelul cu vecinii arabi. În plus ne aflam într-o perioada cu o multitudine de miscari de independenta afro-asiatice. Singura relevanta, revenind la revolutia maghiara, este o macinare a statutului de tara dominanta a URSS, macinare ale carei efecte urmau sa se vada în deceniile urmatoare.

- Ce a insemnat pentru romani revolutia? Au fost romani implicati direct in evenimentele din Ungaria? Cum au reactionat romanii si ungurii din Romania la evenimente? Cum a reactionat regimul comunist roman?

A.V. - Imediat dupa declansarea evenimentelor maghiare, românii au aflat, prin intermediul posturilor de radio occidentale, despre ce s-a întâmplat la Budapesta. Cu speranta, mediile universitare, dar si alte categorii de populatie au solidarizat cu ce se întâmpla în tara vecina. Românii aveau aceleasi probleme, aceleasi doleante. Situatia economica dezastruoasa, agricultura, cotele, colectivizarea, cartelarea, rationalizarea alimentelor si a altor produse de prima necesitate, trupe sovietice, limba rusa obligatorie, sovromurile etc. In aceste conditii era fireasca simpatia fata de evenimente, simpatie controlata instinctual de teama de repercusiuni din partea unui regim de teroare. La Budapesta s-au implicat si romani, dar de cealalta parte  a baricadei. Referitor la perioada 23 octombrie (declansarea evenimentelor) si 22 noiembrie (deportarea liderilor revolutiei în România), personajele principale sunt Walter Roman, Aurel Malnasan si Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Studentii din principalele centre universitare, evident o parte dintre ei (pentru ca avem si studenti turnatori), au iesit în strada. Au manifestat sub diverse forme. In acelasi timp, o serie de grupari din alte categorii sociale, aflate în vizorul Securitatii, s-au reactivat, în special în Ardeal, unde exista o comunitate maghiara consistenta. Destinele a mii de oameni, tineri si vârstnici, s-au schimbat în toamna anului 1956.
Puterea comunista de la Bucuresti a reactionat dur. Statistic, represiunea care s-a derulat in perioada 1956-1961 s-a materializat in cateva mii de arestari in perioada 1956-1959, peste o mie de studenti exmatriculati, sentinte cumulate de peste 14.000 ani de detentie si 30 de condamnari la moarte din care 24 executate «prin impuscare cu arma de foc, cu spatele spre grupa de executie» (Proces-Verbal de executie din 26 iunie 1957, Penitenciarul Gherla).

- Ce ai descoperit in arhivele romane despre revolutie? Cum au reactionat sovieticii fata de evenimentele din Romania?

A.V. - Am descoperit ca, prin 1991, SRI se interesa, printr-un amplu referat, care este situatia actuala a revolutionarilor români din 1956. Câti mai traiesc, cu ce se ocupa, cu cine sunt casatoriti (inclusiv unde lucreaza sau au lucrat sotii, sotiile). Nu am aflat cine a comandat acest referat si în ce scop.

Si arhivele abunda (desi unele documente au disparut) de documente meticuloase ale aparatului represiv comunist împotriva simpatizantilor si protestatarilor de acum o jumatate de secol.

In general, sovieticii au avut încredere în Gheorghiu-Dej, în angajamentele luate de acesta, în fortele lui de Securitate. De aceea i-au încredintat deportarea grupului Nagy Imre si paza acestui grup.

- Ce ar mai fi de spus astazi despre revolutie? Cati dintre revolutionarii de atunci din Romania mai sunt in viata? Cati dintre tortionarii de atunci mai traiesc?
A.V. – Revolutia româna din 1956 mai are necunoscute. Revolutia româna din 1956 nu a fost reabilitata. Nu se cunoaste locul înhumarii celor executati. Revolutia româna din 1956  a fost singura miscare anticomunista cu acoperire nationala si pentru aceasta eroii ei au nevoie de o recunostinta deosebita. Anul viitor va fi marcata cea de a  20-a aniversare a schimbarilor de regim din Europa Centrala si de Est.  Eu, si sper ca si multi altii, gandesc asa: daca in URSS, sub Gorbaciov, in 1986, a fost posibila reabilitarea TUTUROR condamnatilor pentru “delicte” politice, a tuturor, si fara sa fie nevoit cineva sa faca vreo cerere individuala,  atunci de ce nu ar fi posibil in 2008, 2009, aici, in Romania? Sau: daca acelasi lucru s-a putut, in Ungaria, in 1989, inca sub comunisti, cand s-a votat prima dintr-o serie intreaga de legi ale casarii, atunci de ce nu s-ar putea AICI si ACUM? In Ungaria, apropos, comunistii inca nereformati, ai premierului Miklos Nemeth, au spus atunci ca noul regim nu poate fi construit pe ororile regimului precedent. In Romania, dupa cate se pare, acest lucru a fost posibil – in sensul ca s-a procedat de parca ar fi fost normal sa nu se rupa cu trecutul. Rezultatul il poate constata oricine...

Exista un proiect de lege a casarii, al istoricului Marius Oprea, dar acest proiect zace pe undeva, prin sertarele Parlamentului, pesemne bine ingropat intr-o comisie. Si ma tem ca nu-l mai poate dezgropa nimeni. E clar, nu?

Cred ca situatia nu se explica doar prin influenta “fostilor” in viata politica de astazi, ci si prin aceea ca, de 20 de ani, romanii traitori in democratie invata tot  o istorie falsa, ca si inainte de Revolutie. Noile generatii nu au avut sansa sa afle adevarul, ca nu toti romanii  i-au asteptat, timp de decenii, blanzi, pe americani, sa vina sa ii elibereze... Ca au fost destui, multe mii, de eroi adevarati, care s-au sacrificat, multi si-au sacrificat chiar viata, pentru noi, cei de astazi. A fost in interesul regimului comunist ca aceste lucruri sa nu fie cunoscute. Iata ca, regretabil, “reusita” regimului dictatorial  se prelungeste in lumea cea noua. Cred, personal, ca Romania are nevoie ca statura morala si curajul acestor eroi sa fie cunoscute. E tarziu, dar inca nu e prea tarziu. Traiesc in Romania de mai bine de 10 ani si cunosc expresia “mai bine mai tarziu decat niciodata”.

Si inca un lucru: Romania este singura tara fosta comunista unde nu s-a facut nimic pentru ca acestor oameni sa li se faca dreptate. Si nu uita ca cei care au fost executati nu au un nume, nici astazi, ca miile de arestati si intemnitati si exmatriculati de atunci, dar, mai mult,  nu se stie unde sunt ingropati, nu au cruce la capatai si raman “dusmani ai poporului”, in loc sa fie declarati “eroi ai poporului”.

Mai traiesc, printre noi sau in exil, destui supravietuitori care au participat la evenimente (Gheorghe Cornea, Alexandru Maier, Paul Goma, Radu Gabrea, Alexandru Tataru, Teodor Stanca, Gyula David etc.). Dar si tortionari de atunci traiesc printe noi, din pensii imense. Si, mai mult ca sigur, fara remuscari. Niste batranei simpatici si bonomi, care isi plimba nepoteii  prin parcuri, nu-i asa?! Nu, eu spun ca nu-i asa!

- La Miercurea Ciuc se comemoreaza Revolutia ungara, in cadru festiv, de catre presedintii Romaniei si Ungariei. Cum ti se pare acest gest?

A.V. - Mi se pare normal. Si nu numai pentru ca Ungaria este tara vecina, si ar trebui sa fie si prietena, si cele doua executive se tot intrunesc in sedinte comune, unde se iau decizii importante pentru toti cetatenii Romaniei. Mi se pare normal si pentru ca 1956 nu a fost doar maghiar, a fost si romanesc. Mii de romani s-au ridicat atunci impotriva comunismului, inspirati de Revolutia maghiara (si de revoltele muncitoresti din acelasi an, din Polonia). Inspirati de evenimentele de la Budapesta, dar din propriile lor motive, nu „de import“... A fost, poate, cel mai important eveniment, sa-i zicem comun, care leaga cele doua natiuni intr-un mod pozitiv. De doi ani ma zbat sa obtin ca eroilor acelui ‘56 romanesc sa li se faca dreptate. Cum ma zbat si pentru ca TOTI condamnatii politic din Romania, inclusiv cei care au fost judecati pentru delicte de drept comun inventate sau inscenate, sa fie declarati nevinovati. Ca nu am reusit sa ii sensibilizez pe cei care ar fi putut sa o faca, este evident. Dar nu ma las. Ganditi-va: eu, desi sunt cercetatoare acreditata, am fost distinsa cu un premiu al Academiei Romane etc., si totusi mi-au trebuit zece ani ca sa obtin, din arhive, documente de care un martir al lui ‘56 romanesc ar fi avut nevoie pentru a-si obtine, individual, reabilitarea. Dar cum si-ar putea obtine actele necesare un batran bolnav, care traieste intr-un oras de provincie indepartat sau la tara? E practic imposibil sa o faca. Romania a ramas, pe planul accesului la documentele de arhiva, intr-un stadiu cvasifeudal, napadit de o birocratie inutila si nemiloasa.

- Andrea, esti autoarea si organizatoarea unui proiect expozitional care comemoreaza acest 1956 romanesc, de aproape doi ani de zile, in Romania, in 9 orase, dar si la Budapesta si la Poznan, in Polonia, si, din cate stiu, urmeaza Praga.

A.V. - Da, deschiderea expozitiei de la Praga va fi pe 5 noiembrie, intr-o sala pusa la dispozitie de Universitatea Karolina. Poate multi se intreaba de ce a fost nevoie de o astfel de expozitie. Din pacate, adevarul despre miscarea anticomunista din Romania, din 1956, a fost ocultat de autoritatile comuniste, uneori prin exploatarea unor animozitati istorice intre cele doua tari si etnii - tocmai pentru a nu se cunoaste adevarul - acela ca romanii si maghiarii au actionat atunci impreuna, impotriva dusmanului comun, comunismul, dictatura, URSS. Expozitia este in plina transformare, adaptandu-se anului 2009, anul in care se implinesc doua decenii de la schimbarile de regim din fostul lagar sovietic. Expozitia, pe care o voi mai duce in cateva tari vest-europene si la Vatican, este imbunatatita prin extinderea tematicii in sensul despre care ti-am vorbit. De exemplu, la Praga, un capitol va fi cel dedicat Primaverii pragheze din 1968 si „Revolutiei de Catifea“ din 1989. Voi expune documente absolut inedite si pentru cehi.

Figuri ale revoltei. Imre Nagy, premier in perioada revolutiei

In 1956, Gheorghiu-Dej se afla in mare dificultate. Hrusciov dorea sa il schimbe. Sprijinul prompt acordat lui Hrusciov dupa izbucnirea revolutiei l-a salvat pe liderul comunist de la Bucuresti, Romania fiind aleasa de liderii de la Kremlin ca tara gazda pentru “Grupul Imre Nagy”. S-au scos la lumina, din punctul de vedere al istoriografiei, mai multe detalii importante ale sederii grupului Imre Nagy in Romania.  Stim insa mai putin despre conditiile de detentie. La cererea Ministerului de Interne ungar, reprezentantii Ministerului de Interne din Romania au fotocopiat insemnarile lui Imre Nagy, care a fost separat de ceilalti membri ai grupului. Imre Nagy a fost “cazat”, impreuna cu sotia sa, in comuna Izvorani (pe malul lacului Snagov), in Complexul “Pace Trainica”, vila 3. Zona a fost aleasa pentru ca era izolata si fostului lider i se putea asigura paza corespunzatoare. (Ulterior, teroristul Carlos avea sa fie “gazduit” acolo). La actiunea politica secreta romano-ungaro-rusa au luat parte urmatoarele unitati ale Securitatii: Directia I – Informatii Externe, Directia a II-a - Contraspionaj, Directia
a III-a – Informatii Interne, Directia a VII-a - de urmarire, Directia a IX-a – ofiteri insotitori ai conducatorilor de partid. Sub conducerea colonelului Stefan Mladin au participat la actiune peste 70 de ofiteri. Stefan Mladin era omul lui Emil Bodnaras. Fost chelner, Mladin este cel care i-a preluat pe Ion si Mihai Antonescu si i-a predat sovieticilor.

Reteaua lui Ioan Faliboga

În 2 noiembrie 1956 a fost arestat Ioan Faliboga. Un caz care a ajuns sa preocupe chiar si Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman, care l-a trimis la Targu Mures pe generalul maior Nicolae Ceausescu, seful Directiei Politice Superioare a Armatei. Care era motivul acestei desfasurari de forte? Cadre didactice, functionari, fosti militari, fosti magistrati, medici, chiar si agricultori au fost atrasi în randurile unei miscari intitulate Comitetul National de Eliberare, condusa de Ioan Faliboga, avandu-i adjuncti pe Gheorghe Maier si Ioachim Mocanu. Miscarea, al carei nucleu se formase inca din 1954, isi propusese rezolvarea unor revendicari salariale. In timp insa, aceasta se radicalizase, mergand chiar pana la a concepe un plan de rasturnare a regimului. Radicalizarea programului avusese loc sub influenta din Ungaria, in octombrie 1956. Securitatea urmarea pas cu pas membrii organizatiei, care au primit cele mai diverse nume conspirative de filaj: „Mistretul”, „Canibalul”, „Berbecul” etc.

Teodor Margineanu, executat ca tradator

In anul 1956, 12 subofiteri condusi de locotenentul Teodor Margineanu, impreuna cu o invatatoare – Hodos Mariana –, au incercat crearea unui „comitet“ cu scopul de a alunga armata sovietica din Romania (lozinca sub care urmau sa actioneze era „Afara cu armata sovietica din tara!“). Tentativa, oricum naiva si neorganizata, a fost oprita din fasa: cei 12 au fost turnati Securitatii de ostasul-sofer Ion Tripovici, au fost arestati, judecati si condamnati. Margineanu si-a gasit sfarsitul prin impuscare, executia avand loc in padurea Gherla, pe data de 26 iunie 1957. Din familia lui nu mai traieste nimeni pentru a putea deschide o actiune judecatoreasca impotriva acestei nedreptati. Pentru istoria oficiala, Teodor Margineanu si colegii sai raman, si pana acum, “tradatori de neam”. Nici astazi casarea colectiva a numeroaselor sentinte nedrepte, motivate politic, date în cea mai intunecata perioada a istoriei Romaniei nu este luata in calcul in mod serios de catre autoritati.

(Emil Neacsu)

«Nu exista speranta fara lupta»

Romanii din Ungaria ii comemoreaza astazi pe cei din randul lor cazuti in revolutia anticomunista din 1956. Din cauza regimului, pana in 1990, cand le-au ridicat un monument la Jula, nu au vorbit prea mult despre cei cazuti pentru libertate. Povestea Elisabetei Maniu, executata pe nedrept de securitatea maghiara la numai 19 ani, are in continuare o serie de aspecte neelucidate. Alaturi de ea, alti doi romani si-au gasit sfarsitul in fata plutonului de executie de la Bichisciaba. Nu se stie nici astazi daca au fost impuscati pentru ca erau romani. Alti romani s-au aflat pe strazile Budapestei, luptand pentru o viata mai buna. La o varsta inaintata, Tiberiu Hotaran povesteste intamplarile din 23 octombrie 1956, asa cum le-a trait la 18 ani.

In noiembrie 1956, trupele sovietice au inabusit in sânge revolutia de la Budapesta, dar   in tara framantarile au continuat. Gheorghe Ruja, din Jula, povesteste ca a auzit cand era copil, de la profesori, despre o fata, Elisabeta, care a fost condamnata la moarte si executata de securitatea maghiara. Nimic mai mult, pentru ca dupa executie familia Maniu a fost mutata si imprastiata in intreaga tara. In noiembrie 1956, oamenii s-au rasculat impotriva securistilor maghiari care aveau cazarma la Bichischaba. Acolo ajunsesera si trupele sovietice. Tinerii  s-au strans la Vareu, pe malul Crisului, caci acolo se afla un pod si s-au gandit ca acolo i-ar putea opri mai bine pe securistii maghiari. Dupa ce au asteptat cu arma in mana, s-a zvonit ca trupele nu mai vin si tinerii au plecat acasa. Dupa doua zile a intervenit securitatea maghiara si a arestat un grup de 17 persoane, printre care si trei romani. Elisabeta Maniu si Mihai Farcas au fost acuzati ca au fost initiatorii miscarii si condamnati la moarte. Cel de-al treilea roman era un fost ofiter. Acuzatiile au fost fabricate. Nu au fost ei  initiatorii miscarii, au fost simpli participanti, dar pe ei i-au scos ca fiind capii. Au fost condamnati pentru ca aveau arme. Culmea este ca, potrivit actului de acuzare, Elisabeta, in varsta de numai 19 ani, nu avea la ea arme cu care putea ucide un om, ci doar un pistol de semnalizare. In ianuarie 1957, Maniu si Farcas au fost condamnati si in februarie au fost executati in cazarma securistilor maghiari de la Bichischaba. Ramane un mister faptul ca nu au fost executati cei care erau adevaratii initiatori ai revoltei, nici aceia care au spart usa cazarmei granicerilor pentru a scoate arme, ci doua persoane care aveau legatura cu romanii din Ungaria si romanii din Jula. Familiile lor au fost mutate cu forta din zona. De aceea, in comunitatea romaneasca mult timp nu  s-a stiut aproape nimic despre evenimentele din 1956.  S-au intors dupa anii ’60. Sora Elisabetei, Maria, care avea pe atunci numai 14 ani, traieste astazi la Jula. A fost urmarita toata viata de aceste intamplari, iar sotul ei a fost permanent presat sa divorteze. Este posibil ca familia Maniu din Jula sa se inrudeasca cu reputatul om politic Iuliu Maniu, si el o victima a regimului comunist.

«Luptau doar din dezamagire»

Miscarea de la Vareu a fost o ridicare impotriva regimului, nu s-a pus problema etniei. La Budapesta, tinerii romani s-au ridicat pentru un trai mai bun, impotriva dictaturii comuniste, fara aspiratii legate de nationalitate. Printre sutele de mii de revolutionari se aflau si fratii Gheorghe si Tiberiu Hotaran. Tiberiu a supravietuit evenimentelor si s-a intors in casa parinteasca de la Jula, dar fratele sau si-a gasit sfarsitul in acel 23 octombrie si isi are linistea in cimitirul din Jula. El nu se considera un revolutionar, ci un curios. “Nu ploua niciodata în timpul luptelor, cerul era mereu senin, favorabil pentru Revolutie. Atmosfera era emotionanta. Mergeam pe strazi si oamenii strigau: «E revolutie!». Revolutia a început în fata cladirii Radioului si, dupa ce nu le-a fost îngaduit revolutionarilor sa citeasca la radio cele 12 puncte, a pornit lupta adevarata. Nu se stie cine a început lupta. Oamenii au fost îndemnati de interesele lor dezamagite. Conceptie nu au avut. Luptau doar din dezamagire. În ziua a doua sau a treia m-am urcat si eu  într-un tanc, mergeam pe strada Rákóczi spre Radio. Atunci l-am întâlnit ultima oara pe fratele meu Gheorghe… El mi-a zis sa ma dau jos, dar eu voiam sa ma duc mai departe. Ma conducea curiozitatea. Aceasta curiozitate pe unii i-a si omorât”, si-a amintit el.

Ultimele clipe din viata Elisabetei Maniu

Maria Maniu, sora Elisabetei, avea pe atunci pe 14 ani si a fost alaturi de sora ei la demonstratia de la Vareu. Desi a trecut mai bine de o jumatate de secol, Maria nu a uitat momentul in care a vazut-o ultima oara pe sora ei, inainte de executie.  Intr-un material publicat de “Foaia Romaneasca”, ea a povestit: “A fost acuzata ca a gresit împotriva tarii. Nu puteau avea acuzari concrete, pentru ca n-a facut nimic rau. Nu am facut absolut nimic în Vareu. Mergeam si noi cu ceilalti tineri si apoi ne-am întors acasa împreuna. Daca ea a fost executata, din aceleasi motive trebuia sa fiu si eu împuscata. Când ne-am luat ramas-bun de la ea, ea ne linistea si ne mângâia. Nu noi pe ea, ci ea pe noi, care am ramas în viata. Ne zicea sa venim acasa linistiti, ca bunul Dumnezeu va fi alaturi de ea. Era convinsa ca Dumnezeu va rasplati la toti pentru ceea ce au facut împotriva ei. Statea în pat, acoperita la picioare, sa nu vedem cum a fost batuta de soldati. Ultimele ei cuvinte pentru noi au fost ca Dumnezeu va rasplati pentru toate”.

(Cornelia Rosoga)

Comentarii la articol

Internautul

2008-10-23 23:28:02

Ungaria, primul stat comunist ex U.R.S.S.

Cand ungurii se chinuiau sa instaureze comunismul in tara lor, dupa primul razboi mondial, ascultand cu supusenie si abnegatie rosie de ordinele Moscovei leniniste, Armata Romana a intervenit direct la Budapesta, scutindu-i pe unguri de un sfert de secol de comunism. Asa ca, in materie de implementare a comunismului in Europa, trebuie sa le recunoastem "meritele": au fost primul stat comunist dinafara U.R.S.S., de buna voie si fara invazie dinafara. Lectia administrata de armata romana le-a prins bine si revolta din 1956 e datorata si acelei interventii exemplare si vizionare a Romaniei.

Internautul

2008-10-23 22:27:58

Jula

***://romanianationalista.blogspot***/2007/10/bust-al-revolutionarului-pasoptist.html Bust al revolutionarului pasoptist Gheorghe Pomut, dezvelit la Jula Jula, Ungaria/Romanian Global News Sau esti ai cultura unui cetatean din Burkina Faso si de aceea nu sti ca localitatile romanesti nu se opresc la granita cu Ungaria. Au fost multe localitati romanesti ramase idncolo de granita, pe care ungurii, datorita civilizatiei lor superioare nu-i asa, au avut grija sa le anijileze etnic, romanii din tara vecina si prietena fiind, de la un recensamant la altul, tot mai putini. Acele localitati aveau si au (pentru cine stie adevarul) si nume romanesti. Localitatea maghiara Jula va gazdui sambata, 13 octombrie, ceremonia de dezvelire a unui bust al lui Gheorghe Pomut (foto) revolutionar pasoptist, nascut in Jula.Totodata, cu aceasta ocazie se va inaugura si Piata Pomut, transmite corespondetul Romanian Global News in Ungaria. Piata Pomut se gaseste in cartierul numit Orasul Mare Romanesc. In aceeasi zi, la Centrul de Documentare si Informare al Autoguvernarii pe tara a romanilor din Ungaria, ATRU, se va deschide si o expozitie despre legendarul Gheorghe Pomut. Gheorghe Pomut s-a nascut la data de 31 mai 1818, intr-o familie romaneasca din orasul Jula, aflat in comitatul Bekes (astazi pe teritoriul Ungariei). Parintii, romani de religie ortodoxa, i-au asigurat accesul la invatatura, incat a putut studia arta militara la Academia Militara din Viena (Austria) si la cea din Saint Etienne (Franta). Dupa absolvirea studiilor universitare, a devenit procuror regal, iar mai tarziu si-a deschis un birou de avocatura. In 1848 a participat la revolutia pasoptista ungara, iar la scurt timp s-a inrolat ca voluntar in armata de honvezi. A lucrat o perioada ca secretar in subordinea guvernatorului fortului Komarom, Ujhazy, combatant revolutionar in miscarea lui Kossuth Lajos. Unitatea militara in care a luptat a obtinut o serie de victorii in luptele din vara anului 1849, iar Pomutz a fost ridicat la rangul de capitan. George Pomutz, pentru a scapa de condamnarea harazita lui de guvernul austriac, s-a refugiat spre sfarsitul anului 1849 mai intai in Italia si apoi in Germania. Fiind inca tanar, a ales sa emigreze in Statele Unite ale Americii, tara al carei cetatean devine in anul 1855. Este acceptat in anul 1861 ca locotenent in cadrul Regimentului 15 de Infanterie din Iowa, Pomutz a fost promovat ca locotenent major si apoi adjutant si devenit erou inca din viata prin faptele sale de arme din luptele de la Shilloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta, Savannah, informeaza Wikipedia. In vara anului 1863 este promovat la gradul de maior, iar apoi in mai 1864, la inceputul bataliei pentru orasul Atlanta, generalul Frank P. Blair il aduce la Cartierul General al Armatei Nordiste si il avanseaza la gradul de “Provost Marshall” al Regimentului 17. In august 1864 Pomutz cere permisiunea sa se intoarca la Regimentul 15 Iowa, i se aproba transferul si i se ofera comanda Regimentului, fiind promovat la gradul de locotenent-colonel. Generalul Pomutz a fost de asemenea membru al Organizatiei Fostilor Voluntari, al Legiunii Credincioase si al Ordinului Sageata Albastra ("Blue Arrow Order"). Peste doi ani, in 1865, ca o recunoastere a meritelor sale militare, Senatul american ii confera gradul de general de brigada. Dupa razboi, George Pomutz se intoarce la Keokuk. Aici primeste vestea numirii sale in functia de consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg (Rusia), numire care are loc la data de 16 februarie 1866. Succesorul presedintelui Ulysses Grant, presedintele Rutherford B. Hayes il promoveaza pe Pomutz la rangul de consul general in anul 1874. ***://***rgnpress*** Publicat de Administrator

Internautul

2008-10-23 22:24:32

Vareu

Cum spuneam, Google gaseste si altceva decat imaginare grupari etnice din Burkina Faso. Iata cateva exemple. ***foaia.hu/arhiva/anul-LIII/51-52/5.pdf Dupã cuvintele introductive ale primãriþei dr. Perjési Klára, expoziþia a fost vernisatã de scriitorul Szakolczay Lajos, care a fãcut o succintã apreciere a creaþiei de dimensiuni uriaºe ale artistului. Iar venerabila doamnã Supka, „Manna”, la cei 89 de ani, a evocat cu energie tinereascã amintiri despre Gheorghe Cohan, pictorul de origine românã, nãscut la Vareu.

Internautul

2008-10-23 22:20:51

Ce fel de Google ai? Unguresc cumva?

Sau esti ai cultura unui cetatean din Burkina Faso si de aceea nu sti ca localitatile romanesti nu se opresc la granita cu Ungaria. Au fost multe localitati romanesti ramase idncolo de granita, pe care ungurii, datorita civilizatiei lor superioare nu-i asa, au avut grija sa le anijileze etnic, romanii din tara vecina si prietena fiind, de la un recensamant la altul, tot mai putini. Acele localitati aveau si au (pentru cine stie adevarul) si nume romanesti.

Gh. Ruja

2008-10-23 21:44:59

Corectare

Elisabeta Maniu nu are relaţii de rudenie cu Iuliu Maniu.Maniu/Many e un nume po***r în Jula Jula/Gyula,Vareu/Gyulavari,aşezări lîngă graniţa maghiară-română

ILIE M

2008-10-23 20:56:29

PT NEDUMERIT

CELE DOUA LOCALITATI SINT DIN UNGARIA INSA NU STIU DE CE REVOLUTIA MAGHIARA DIN '56 ESTE COMEMORATA IN ..***MANIA !!! O FI MAI IEFTIN ? OBSERV CA DE LA UN TIMP , TOTI MAI MULTI POLITICIENI MAGHIARI "comemoreaza " CITE CEVA, NEAPARAT IN ROMANIA, DE PARCA LA BUDAPESTA AR FI CIUMA ...

ILIE M

2008-10-23 20:50:55

FOARTE BINE , DEMENTULE

CENUSA TA VA FI ARUNCATA LA buda DIN BUDAPESTA, CACI DACA AR FI INTRODUSA IN ROMANIA AR POLUA TOATA EUROPA !!! GRABESTE-TE , AM AUZIT CA RUSII TAIE GAZUL SI UNGURII NU TE VOR PUTEA PRAJI, ASA CA DACA INTIRZII S-AR PUTEA CA UNGURII SA FACA HRANA PT CIINI, DIN STIRVUL TAU !!!

nedumerit

2008-10-23 20:46:12

Vareu si Jula

In articol sunt amintite des cuvintele Vareu si Jula care, din context, par a fi localitati. Insa Google imi spune ca Jula este o grupare etnica din Burkina Faso, cat despre Vareu, mai nimic, doar ca apare in texte spaniole. Poate cineva sa-mi spuna despre ce fel de meleaguri/localitati vorbeste articolul?

Dupa ce parasesc Romania ,

2008-10-23 15:57:41

si apoi mor,

vreau sa imi fie ars in strainatate corpul ,in crematoriu si cenusa mea ,sa nu se intoarca in veci ,in Romania.

Tarile

2008-10-23 14:07:42

Lasati-ma,

sa nu mor in Romania si apoi nici cenusa mea, sa nu se mai intoarca in veci ,in Romania.

Plec in strainatate

2008-10-23 14:06:10

Lasati-ma sa imi implinesc visul

Sa mor in pace si linistit,apoi va implor si nu mint, nu glumesc ,nu vreau ca cenusa mea sa se intoarca pe veci in Romania ,nu sint nebun ,miine plec sa mor s-au sa scap pe viata de Romania si de voi ,indiferent de tara,nu instig,nu va vreau pe viata.

Poporele Romaniei

2008-10-23 13:59:28

Pe viata

Romania si Rusia ,duceti-va dracului, impreuna cu tarile occidentale si America.Popoarele, nu vor pe veci ,pe viata,pe nimeni si nici o tara ,nu ne spalati voi creierele,prostiti si ne fortati.

Internautul

2008-10-23 13:36:01

Cine-i bolnavul mental care scrie imbecilitatile de mai jos?

Te-ai saturat de Romania? Valea! Esti liber sa pleci unde vrei si cand vrei. Te rog doar s-o faci mai repede si, daca se poate, scutindu-ne de ineptiile pe care insisti sa le postezi indefinit aici.

garda de fier

2008-10-23 10:30:09

re

cand astia se kinuiau cu revolutiile ..ilici studia la moscow?de asta ati ajuns milogii europei

Domnilor am ales pe viata

2008-10-23 10:14:16

Azil politic si sa scap pe viata ,de tara voastra .

S-au moartea mea, in alta tara si nici cenusa mea, sa nu se intoarca in veci ,in Romania.

Domn

2008-10-23 10:10:51

Daca legea tarilor nu imi ofera ce vreau

ca legea nu natura creaza distrugerea oamenilor,daca pentru simplu motiv ca m-am nascut in Romania nu ma lasa sa fiu asa cum simt si cum sint inseamna ca legea imi ofera o singura posibilitate moartea si moartea este si va fii singura cale ca moartea sa incalce vorbele si legea tarilor,asa sint si vorbele bisericii legea lor si micinoasa ,legea mortii ca oamenii sa ii vrea.

Domn

2008-10-23 10:00:22

Scap pe viata de tara voastra

S-au scap mort in alta tara si nici cenusa mea sa nu se intoarca in Romania,decit Romania aleg moartea in alta tara si nici cenusa mea sa nu se mai intoarca in Romania,nu sint nebun ,nu ma razgindesc pe veci ,nu instig.

Domnilor

2008-10-23 9:56:56

Simplu motiv

Scap definitiv legal si in alta tara de voi si tara voastra s-au scap mort in alta tara si nici cenusa mea nu vreau sa se intoarca in Romania,nu ma razgindesc pe viata.Nu glumesc pe viata,nu mint.

Domn

2008-10-23 9:53:36

Domnilor

Nu va priveste viata mea ,nu ma folositi,nu va vreau ,om simplu,nimeni de nicaieri

A zis baietitii

2008-10-23 9:52:14

ca ala care a accidentat copilul era ofiter

nu stiam pompier

Simplu

2008-10-23 9:50:35

Trecut ,prezent ,viitor

Urmeaza azil politic ,sa scap definitiv si pe viata de tara voastra nenorocita,nu ma razgindesc pe viata,nu ma fortati voi imputiilor cu viata mea.

un roman

2008-10-23 9:22:27

corectare

localitatea se numeste BEKESCSABA si nu cum se scrie in articol.

echo

2008-10-23 7:46:09

semneaza

***://***petitieonline***/petitie-p08802049.html si ***://***semperfidelis*** si ***://***victor-stanculescu*** Nu lasati sa ne fie terfelita istoria. Nu lasati sa jigodiile sa scuipe haina militara. Miine, justitia noastra puhava si bezmetica te poate baga pe tine, nevinovat, in puscarie.

suseni for never

2008-10-23 2:28:48

ASA-I dupa betie,de fiecare data olga khan

mindeg marha szagokat mondsz,nem hiaba mondiak rolad hogi a MAGHIAR NEP szegyiene vagy ,te reszeges degeneralt kocza.

Olga Khan

2008-10-22 22:56:58

«dusmanilor poporului»

N-am cuvinte ..... sint in doliu. Kossuth Lajos azt üzente: Éljen a magyar szabadság! Éljen a haza!