Luni, 1 Decembrie 2008
Despre gestul unui om cu care Romania s-a sters la fund
de Cristi Covaci
Tind sa cred ca numele lui Vasile Paraschiv nu are prea mare rezonanta in constiinta majoritatii romanilor. Este doar numele unui nebun care a avut indrazneala de a lupta cu regimul comunist in perioada cea mai feroce a acestuia din urma.
Ambitia
acestui om, care a refuzat pe data de 1 decembrie 2008 primirea unei tinichele
din partea presedintelui Basescu, se inscrie in lungul sir al gesturilor de
revolta care l-au facut sa indure torturile Securitatii si scuipatul figurativ
asezat pe obraz de o clasa politica din care fac parte personaje precum
Iliescu, Paunescu sau Nastase.
As fi vrut
sa scriu acest comentariu cu doar cateva ore inainte ca media sa prezinte
gestul lui Paraschiv. Sau poate acum cateva zile. Dar, spre rusinea mea, nu am
avut aceasta inspiratie. O fac totusi acum.
Auzi
vorbindu-se in ultima zi despre victoria stangii din Romania. Despre victoria
partidului celor multi si napastuiti. Cand ii vad insa pe reprezentantii
stangii din Romania, contemporani in vremurile comuniste cu Vasile Paraschiv,
vorbind despre dreptate sociala, simt ca toata lupta lui a fost zadarnica.
Cum sa
nu te repezi la frigider sa sugi o lamaie cand personaje precum Iliescu sau
Paunescu apar la televizor si vorbesc despre socialism? Cum sa nu iti
vina sa arunci televizorul pe geam cand actuali reprezentanti ai
viitor-defunctului Partid Romania Mare si totodata membri de vaza ai fostei
Securitati, poate chiar tortionari ai lui Vasile Paraschiv, isi pravalesc inca
trupurile porcine pe fotoliile Camerei Deputatilor?
Cum poti
inmana unui om de talia lui Paraschiv o decoratie similara celei primite de
Vadim Tudor, un personaj care pentru trei fripturi aruncate in restaurantele
Bucurestiului comunist ar fi fost in stare sa-si vanda si sufletul?
Adevaratul
scuipat aruncat pe obrazul lui Paraschiv il reprezinta insa intentia lui Traian
Basescu din aceasta zi. A-l chema pe acest om la o festivitate de decorare in
masa reprezinta o jignire atat la inteligenta lui Paraschiv, cat mai ales la
adresa naivilor care au muscat momeala "dreptatii si adevarului".
Gestul
anemic al lui Basescu de condamnare a comunismului se inscrie in randul
actiunilor superficiale pe care acesta din urma le tot intreprinde in ultimii
patru ani. Nici macar eschiva acestuia prin care a spus ca tinicheaua este
inmanata in numele statului roman nu are nici o relevanta.
Pentru
ca statul roman este acela care se sterge la fund cu Paraschiv de patruzeci de
ani. Acelasi stat care de ani de zile ofera unor gunoaie precum Plesita sau
Stanica batraneti linistite la adapostul unor pensii de zeci de milioane iar
lui Paraschiv nimic mai mult decat o indiferenta criminala. Iar pentru asta,
domnilor politicieni, cu ocazia zilei nationale a Romaniei va urez un calduros
"Hai sictir!".