www.revista22.ro/in-capul-meu-se-sparg-toate-oalele-4912.html
Miercuri, 29 octombrie 2008
"In capul meu se sparg toate oalele"
Laura Codruta Kovesi, Procuror General Al Romaniei
I nterviu realizat de ANDREEA PORA
Doamna procuror, se apropie finalul de mandat al actualului Legislativ. Cum apreciati clasa politica? A facut mai multe lucruri rele sau mai multe bune?
Permiteti-mi sa nu fac aprecieri. Dar, cu privire la noul parlament, sper sa fie format din oameni politici care inteleg necesitatile si prioritatile Ministerului Public si care, atunci cand modifica legi care ne privesc, sa ne consulte inainte. E inadmisibil sa modifici Codul de Procedura Penala, Codul Penal sau Legea de organizare judecatoreasca fara sa discuti cu cei care aplica efectiv aceste dispozitii.
Au fost presiuni indirecte
Ati vorbit mai de mult despre presiuni asupra procurorilor, ce fel de presiuni? Au fost acestea directe?
N-as putea sa spun ca exista presiuni directe, dar de niste presiuni indirecte am putea vorbi. In primul rand, schimbarea legilor asupra carora stiti bine ca am avut puncte de vedere si in cursul anului trecut, cand s-a modificat Ordonanta 60. In al doilea rand, prin anumite declaratii publice, care au fost de natura sa puna o presiune indirecta asupra activitatii procurorilor - si ma refer la acele declaratii prin care am fost amenintati ca se va umbla la bugetul Ministerului Public -, prin citarea procurorilor la parlament putem considera ca a fost o presiune indirecta. Cand procurorii vor fi invitati sa participe la dezbateri, vom merge, dar nu o sa accept niciodata ca procurorii de caz sa fie citati la parlament pentru a fi anchetati.
Modificarea CPP ne va bloca activitatea
Care credeti ca este legea care a suferit cele mai defavorabile modificari?
As aprecia ca modificarile care ne blocheaza sau ne-ar putea bloca cel mai mult activitatea sunt cele aduse CPP. Mi se pare ca este oarecum inoportun sa modifici CPP, in conditiile in care noul proiect a fost deja pus in dezbatere publica, este in concordanta cu normele europene si a fost lucrat cu experti straini. Noi am si formulat un punct de vedere saptamana trecuta si am sesizat institutiile care au posibilitatea de a sesiza Curtea Constitutionala, pentru ca aceste dispozitii sa fie declarate neconstitutionale.
Il voi delega in continuare pe Daniel Morar
In ce priveste schimbarea modalitatii de numire a procurorilor-sefi, va asteptati ca, dupa alegeri, Daniel Morar sa fie schimbat?
Deocamdata, procurorii-sefi mai au posibilitatea de a fi delegati inca 90 de zile in acest an si, daca ministrul Justitiei nu va face o alta propunere pentru ocuparea acestor functii de conducere, cu siguranta ei vor fi delegati in continuare.
Pe ce perioada?
Ii voi delega in continuare. Mai au si anul viitor dreptul la o delegare de 180 de zile.
Ministrul Justitiei nu trebuie sa propuna procurori-sefi pentru ca este om politic
Va opuneti ca ministrul Justitiei sa fie cel care ii propune pe procurorii-sefi? Nu asa este, totusi, normal?
Cred ca propunerea trebuie sa plece de la procurorul general, si nu de la ministrul Justitiei. In primul rand, ministrul Justitiei este asociat unui om politic si, in al doilea rand, pentru faptul ca un procuror general vine in functie cu un plan managerial, are o strategie pe care trebuie sa o implementeze cu oameni care cred in aceleasi lucruri ca si el. Este foarte dificil sa realizezi acest lucru cu persoane care sunt propuse de ministrul Justitiei si poate, in unele situatii, nici nu esti consultat cu privire la aceste propuneri. Am sa va dau un exemplu care poate nu este neaparat aplicabil numai procurorului general. Au fost foarte multe situatii in teritoriu cand primii procurori si primii procurori adjuncti care au dat examen la CSM au prezentat un plan managerial, poate nu de fiecare data cu strategii compatibile, au castigat concursul, au fost numiti in functii de conducere, dupa care au inceput sa existe conflicte intre ei cu privire la strategia care trebuie adoptata. Fiecare spunea ca planul lui managerial a fost insusit de CSM si fiecare doreste sa-si aplice acel plan managerial, pentru ca asa a castigat concursul. Putem sa spunem ca nu este modalitatea cea mai fericita in care se ocupa functiile de conducere in Ministerul Public.
Si CSM ce rol sa aiba?
CSM, ca si in prezent, sa acorde un aviz cu privire la propunerile formulate. Atributiile CSM in ce priveste cariera profesionala cred ca sunt foarte mari, raportat la atributiile pe care le are procurorul general cu privire la aceste functii de conducere. Dar la capitolul raspundere, putem spune ca nu mai este acelasi raport. Procurorul general raspunde in mod normal pentru tot ce se intampla in parchete, desi nu are instrumentele manageriale. Eu nu pot sa angajez procurori, nu pot sa-i transfer, nu pot sa-i sanctionez, nu pot sa-i evaluez, nu pot sa-i numesc in functii de conducere. Toate aceste atributii apartin CSM. In viitor, va trebui sa se gaseasca un echilibru intre modul in care sunt impartite si responsabilitatile intre institutii, intre Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.
Parlamentul a blocat procedurile judiciare
Considerati ca dosarele de mare coruptie, dosarele demnitarilor au fost sau nu blocate de parlament in aceasta perioada?
Daca va referiti la dosarele in care a fost necesar sa obtinem avizele de la parlament, pot sa spun ca procedurile judiciare au fost blocate de procedurile parlamentare si stim ca, din cauza modificarilor legislative, din cauza deciziilor Curtii Constitutionale, a fost o perioada de aproximativ un an in care in aceste dosare nu s-a putut efectua urmarirea penala. Din acest punct de vedere, as putea sa spun ca da.
Deci putem vorbi de un blocaj politic sau nu?
Putem vorbi de un blocaj judiciar, care a fost influentat de politic.
Sunteti multumita de DNA, d-na procuror general? E laudat, pe de o parte, de Comisia Europeana, in toate rapoartele, si blamat de o buna parte a clasei politice. Sunt, totusi, dosare care zac prin sertare, o arata statisticile, trimiteri in instanta avem cu picatura. Cum vedeti dvs. situatia?
E foarte dificil sa apreciezi activitatea unei institutii doar prin prisma numarului de rechizitorii sau a unor dosare care au fost sau nu tergiversate. Sigur ca nu numai la DNA, dar in general in unitatile Ministerului Public sunt si procurori care intarzie solutionarea dosarelor, din motive obiective sau subiective. Deocamdata, activitatea profesionala a DNA a fost supusa unei evaluari de catre CSM, a fost evaluata si de Comisia Europeana si in ambele evaluari activitatea DNA a fost apreciata ca pozitiva. Sigur ca sunt lucruri care pot fi schimbate - vorbeati de dosare care zac de doi-trei ani acolo -, dar cred ca acestea sunt situatii particulare si nu trebuie sa generalizam. Per ansamblu, daca ne raportam la dosarele care au fost trimise in judecata, la eforturile pe care le fac procurorii in aceste cauze mari, as putea aprecia ca fiind pozitiva activitatea acestor structuri specializate.
Dosarele pot fi judecate doar dupa hotararile definitive ale instantelor
Acuza principala adusa DNA este ca sunt dosare instrumentate la comanda politica. Pe de o parte. Pe de alta, ca dosarele sunt cam subtirele din punctul de vedere al probelor.
Deocamdata, nu avem hotarari definitive ale instantelor, pentru ca singura modalitate obiectiva de a evalua daca o proba este subtire sau temeinica este o hotarare judecatoreasca. Deocamdata, din faptul ca procurorii inainteaza un dosar la instanta si intocmesc un rechizitoriu nu putem sa facem niciun fel de apreciere in acest moment. Stim bine ca o parte dintre aceste cauze mari, care au fost mediatizate, sunt pe rolul instantelor de judecata.
Ati vorbit despre un “timp rezonabil”, apropo de aceste restituiri. Ma gandesc la acele dosare in care s-a anuntat inceperea dosarului, dar zac la procurori cu anii. N-ar trebui sa existe si aici un timp rezonabil?
Sigur ca trebuie sa existe un timp rezonabil in toate cazurile, dar acest timp trebuie apreciat in functie de complexitatea cauzei. Sunt cauze in care se dispun expertize tehnice, expertize financiar-contabile, care de multe ori iau perioade mari de timp, de cateva luni, pana cand expertii reusesc sa finalizeze rapoartele. Sunt cauze complexe in care trebuie audiate foarte multe persoane. Deci acest termen rezonabil cred ca trebuie apreciat in functie de complexitatea cauzei.
In trei luni au fost restituite 30 dosare, iar 20 sunt de mare coruptie
Unele dosare nu au ajuns pe rolul instantelor deoarece le-a blocat parlamentul, altele din motive care tin de procurori, probabil. Un exemplu. A fost un imens circ mediatic in cazul Chiuariu, acesta si-a dat demisia in momentul in care DNA a cerut inceperea urmaririi penale. A trecut un an si ceva si tot ce stim este pe “surse”, ca se lucreaza intr-un dosar in care este cercetat Fenechiu si urmarit penal Adomnitei.
Nu va pot spune mai multe. Este un dosar in lucru si singurul care poate aprecia cand incepe urmarirea penala este doar procurorul de caz. Vorbind de aceasta perceptie, ca sunt dosare facute la comanda sau cu probe subtirele, as vrea sa va spun despre dosarele care au fost restituite de instanta. Pentru ca au fost foarte multe cauze mari, de mare coruptie si cauze de crima organizata care au fost retrimise procurorilor si la acea data am facut o analiza a motivelor care au stat la baza restituirii cauzelor la procurori.
In toata tara, din aproximativ 200.000 de cauze care erau pe rolul instantelor, au fost restituite, intr-o perioada de trei luni, in jur de 30 de cauze. Nu numai cauze mari, care sunt vreo 20 la numar, ci si altele.
De aceea, noi am propus modificarea legii, in urmatorul Cod de Procedura Penala, in asa fel incat aceasta institutie a restituirii sa fie desfiintata, pentru ca ea nu se regaseste nicaieri in legislatiile europene. Au fost si situatii in care dosarele au stat pe rolul instantei un an sau doi ani, dupa care au fost restituite procurorilor si atunci trebuie sa ne punem problema daca cumva termenul rezonabil al urmaririi si al judecarii nu este depasit.
Expertii Comisiei vin in decembrie sa vada progresele
Va continua monitorizarea de catre Comisia Europeana si anul viitor, asa cum se vehiculeaza?
Cred ca depinde foarte mult de ceea ce se va intampla in acest an al monitorizarii, an care incepe din iulie, cand a aparut Raportul, pana la urmatorul Raport. Oricum, expertii Comisiei vor veni la inceputul lui decembrie, pentru a vedea progresele realizate, dar modul in care va arata Raportul nu depinde in exclusivitate de Ministerul Public.
Ei se uita mai mult pe marea coruptie. Acolo e zona de interes. Vor avea ce sa vada?
Da, este unul dintre obiectivele pentru care ei fac monitorizare. Dar monitorizare se face si pe unificarea practicii judiciare, se face si pe reorganizare, se face si pe lupta cu mica coruptie, pe masurile luate, pe masurile propuse.
I-am promis lui Voinea ca-l fac sef, numai sa termine dosarele
D-na procuror general, sa schimbam registrul si sa vorbim despre dosarele mineriadei si de NUP-ul lui Iliescu. Mai exact, de NUP in loc de zdup. Trebuie admis ca acest NUP constituie pentru societatea civila o mare dezamagire. Poate ne explicati cum s-a ajuns ca, dupa 19 ani, Iliescu sa capete NUP.
Am declarat totdeauna ca dosarele mineriadei si ale revolutiei sunt o prioritate pentru Ministerul Public, nu numai pentru importanta pe care o au ele pentru societatea civila, dar si pentru ca sunt cele mai vechi dosare ale Ministerului Public. In momentul in care am preluat aceasta functie, am avut discutii cu d-l general Voinea si am spus ca ii ofer absolut tot sprijinul meu pentru a solutiona aceste dosare. I-am pus la dispozitie toate resursele umane si financiare de care avea nevoie, am incercat stimularea in toate formele, i-am spus ca am sa-i propun avansarea in functia de sef, numai sa finalizeze odata aceste dosare. Am fost de acord cu toate delegarile propuse de dumnealui, ca sa aiba suficienti oameni si sa finalizeze aceste dosare. Numai ca nu ne putem permite greseli flagrante ale procedurii, dupa ce 18 ani nu s-a dat o solutie in aceste dosare, dupa ce 18 ani au fost tergiversate. Mi s-a parut nefiresc ca, dupa 18 ani, sa fiu de acord cu solutionarea lor prin incalcarea legii. Nici eu si nici altcineva nu trebuie sa dam satisfactie nimanui, trebuie sa dam satisfactie legii. Or, stim cu totii ca in aceste dosare s-au facut cateva greseli flagrante de procedura.
Iliescu nu a fost niciodata cercetat timp de 18 ani
Pe dumenavoastra va intereseaza procedura, societatea civila, in schimb, e interesata de fondul chestiunii, iar, pe fond, a iesit ca Iliescu e nevinovat.
Procedura e foarte importanta, pentru ca ea inseamna respectarea legii. Rechizitoriul care a fost intocmit in unul dintre aceste dosare a fost restituit de instanta de judecata tocmai pentru viciile de procedura pe care procurorul de caz le-a facut si acesta este unul dintre motivele pentru care pana acum aceste dosare nu au fost solutionate. Tin sa va spun ca, desi procurorul de caz a sustinut public de nenumarate ori ca Ion Iliescu a fost cercetat, nu este adevarat, timp de 18 ani Ion Iliescu nu a fost niciodata cercetat, nu a fost niciodata audiat de procurorul de caz.
Voinea a declansat urmarirea penala cu o zi inainte de decizia Curtii Constitutionale
Generalul Voinea sustine cu totul altceva.
Eu vorbesc pe probe si pe actele si documentele care exista in dosar. Am avut mai multe intalniri cu reprezentantii Asociatiei Victimelor Mineriadelor si ale revolutiei si chiar la una dintre aceste audiente eu am cerut procurorului de caz sa prezinte rezolutia de incepere a urmaririi penale despre care sustinea ca exista si nu a fost in stare sa faca acest lucru. Chiar in cadrul audientei a recunoscut ca nu are o astfel de rezolutie de incepere a urmaririi penale. In fine, in dosarul mineriadei, anul trecut, in vara, cu o zi inainte de a se publica decizia Curtii Constitutionale, s-a intocmit un proces verbal de incepere a urmaririi penale. A fost prima data, in cei 18 ani, cand s-a inceput urmarirea penala fata de Ion Iliescu. Dar in niste conditii pe care vreau sa le dezvolt putin. Desi rezolutia de incepere a urmaririi penale a fost redactata pe calculator, data inceperii urmaririi penale a fost consemnata de procurorul de caz cu stiloul si procesul verbal de incepere a urmaririi penale nu a fost inregistrat in registrul special.
E o lipsa de procedura ca a fost trecut cu pixul...?
Sigur ca da, pentru ca inregistrarea intr-un registru dovedeste data la care a inceput urmarirea penala. Or, daca noi verificam data, stam sa ne intrebam: mai eram competenti sa incepem urmarirea penala sau nu? Dar nu aceasta e singura problema. Acea incepere a urmaririi penale a fost facuta cu incalcarea tuturor conditiilor de fond si de forma. Procurorul ierarhic superior a preluat dosarul de la procurorul din subordine, a inceput urmarirea penala, dupa care i-a dat dosarul inapoi. Urmarirea penala s-a inceput pentru niste fapte, iar aducerea la cunostinta a invinuirii s-a facut pentru alte fapte. Pentru toate aceste vicii de procedura am fost nevoita sa infirm solutia de incepere a urmaririi penale. Pentru ca eu, ca procuror general, nu trebuie sa ma uit cine este cercetat. Eu ma uit in lege, vad daca s-a respectat legea si daca au fost intrunite conditiile si acesta a fost unul dintre motivele pentru care eu am solicitat control de fond asupra activitatii Sectiei Parchetelor Militare.
NUP-ul se refera doar la ziua de 13 iunie, nu la mineriada
In rechizitoriul facut de procurorii civili de la Parchetul General se spune clar ca impotriva lui Iliescu nu sunt probe. Cum e posibil asa ceva?
Trebuie sa precizez un lucru foarte important: in acest dosar Ion Iliescu a fost cercetat doar pentru evenimentele din 13 iunie si din noaptea de 13/14 iunie. Aceasta incepere de urmarire penala si acest dosar nu a privit niciun moment faptele care s-au petrecut dupa venirea minerilor in Bucuresti, dupa data de 14 iunie. Deci, Ion Iliescu niciodata nu a fost cercetat si niciodata nu a existat un dosar fata de Ion Iliescu cu privire la faptele de dupa venirea minerilor in Bucuresti.
Deci, este un dosar care se refera exclusiv la ziua de 13 iunie?
Instigarea la omor si care priveste exclusiv faptele din zilele de 13 si din noaptea de 13/14 iunie. Deci, pe fondul problemei de care m-ati intrebat, se refera doar la faptele din ziua de 13 iunie si noaptea de 13/14 iunie.
Atunci, mai este dosarul propriu-zis al mineriadei...
Da. Evenimentele mineriadei care privesc perioada post-13 si dosare cu parti... Sigur, mai sunt si alte dosare in curs. Unele sunt la civil si unele sunt la Parchetul Militar. Deci, aceasta a fost o parte dintre acele evenimente de la mineriade.
Iliescu mai este sau nu cercetat in vreun dosar?
Nu este inceputa urmarirea penala fata de Ion Iliescu in niciunul din dosarele care mai sunt in lucru. Se fac acte premergatoare.
Noi stabilim adevarul judiciar pe baza probelor
Concluzia care se trage este ca Iliescu a scapat pentru mineriada intreaga.
Vreau sa fac o precizare care este foarte importanta. Noi, aici, nu verificam daca Iliescu este responsabil din punct de vedere moral. Noi trebuie sa stabilim adevarul judiciar pe baza probelor. Va dati seama ca, dupa 18 ani, este foarte greu sa administrezi probe, este imposibil dupa 18 ani sa deschizi o ancheta, daca ani de zile nu s-a facut acest dosar. Daca, ani de zile, persoanele pe care dumneavoastra le considerati vinovate, ma rog, din societatea civila, ca au comis anumite fapte penale, daca, timp de 18 ani, fata de ele nu s-au facut cercetari, este foarte greu acum, dupa 18 ani, sa venim noi si sa incercam sa refacem probe sau sa deschidem o investigatie.
De aceea l-ati demis pe Voinea? E un tap ispasitor?
Nu. Cred ca intreaga responsabilitate o au procurorii militari, atat cei care au avut dosarul, cat si cei care au fost la conducere in toti acesti ani. Anul trecut v-am aratat cat era dosarul lui Ion Iliescu, asa-zisul dosar in care a fost cercetat. Atat erau, cateva pagini. Cateva pagini era tot dosarul, la care se spune ca s-a lucrat foarte mult.
In capul meu se sparg toate oalele
Si in dosarele revolutiei, ne asteptam si acolo la vreun NUP?
Deocamdata, nu va pot spune daca se va da o solutie sau nu. Aici va depinde de procurorii de caz. Dar eu le-am cerut sa lucreze cu ritmicitate in aceste cauze.
Ne puteti da un deadline, un termen?
Un termen nu pot sa va dau. Doar procurorul de caz poate sa va dea un deadline. Plus ca, ce sa dau termene, dupa sutele de termene date de d-l Voinea. De fiecare data cand cei de la asociatii ii cereau un termen, il dadea si nu-l respecta.
Ma aflu intr-o situatie destul de ingrata. Cum se zice, toate oalele se sparg in capul meu. Nu sunt de acord sa mai tergiversam aceste dosare, chiar daca, din punct de vedere istoric sau din punctul de vedere al societatii civile, noi nu am putut sa stabilim pe baza probelor administrate exact cum au stat lucrurile. Trebuie sa retineti ca, de fapt, noi trebuie sa stabilim adevarul juridic pe probele administrate si in conformitate cu legea.
Nu va este teama ca se va spune ca “in mandatul lui Kövesi, Iliescu si ceilalti au scapat”?
Va asigur ca, atata vreme cat stiu ca am respectat legea si nu am incalcat legea, sunt sigura ca ceea ce am facut este legal si nu are de ce sa imi fie frica. Cata vreme respecti legea, nu ai de ce sa te temi.
Recursul meu in interesul legii nu a influentat “Legea Voiculescu”
“Legea Voiculescu”, doamna procuror general, cum o vedeti? Au fost ziarele pline, o noua renationalizare. Va pun aceasta intrebare pentru ca ati declansat un recurs in interesul legii, care are anumite puncte comune cu aceasta lege. Este vorba, in esenta, de interdictia pusa fostilor proprietari de a avea acces in justitie. Cum vedeti acum chestiunea, avand “Legea Voiculescu” promulgata?
Recursul in interesul legii formulat de mine nu a vizat niciun moment interdictia sau ingradirea in vreun fel a accesului la justitie al fostilor proprietari.
Ca practica unitara, stiu, dar, repet, pe fond, punctul dvs. de vedere a fost ca e bine ca toate notificarile sa se rezolve pe cale administrativa.
Recursul in interesul legii a supus atentiei urmatoarea problema: 1) ca exista practica judiciara neunitara si ca 2) in opinia Ministerului Public, ar trebui sa fie aplicabila Legea 10, care este o lege speciala, si, conform principiului de drept ca legea speciala deroga de la general, ar trebui ca judecarea acestor cauze sa se faca dupa Legea 10, si nu dupa Codul Civil. In toate recursurile in interesul legii noi punem practica judiciara care exista, opiniile care sunt, modul in care instantele au solicitat si, in final, exprimam un punct de vedere, dar acest punct de vedere nu este obligatoriu pentru judecatorii ICCJ. Si care nici nu a fost. Pentru ca, sa nu uitam, la ICCJ sunt judecatorii cu cea mai mare experienta. Sunt aproape 100 de judecatori care decid daca recursurile sunt in interesul legii. Deci, eu nu cred ca acest recurs in interesul legii a influentat, intr-un fel, modificarea legii sau aparitia “Legii Voiculescu”, sau modul in care a fost propusa, sau modul in care a fost insusita de parlament.
Accesul la justitie ramane neingradit pentru oricine revendica o proprietate
Dar care a fost folosit ca argument in dezbaterile din plen...
Obligatia mea ca procuror general este sa cer unificarea practicii si, in al doilea rand, unul dintre motivele pentru care suntem monitorizati este si unificarea practicii judiciare. Or, eu am fost sesizata de catre Ministerul Justitiei ca exista practica judiciara neunitara pe acest domeniu. Am adunat toate solutiile de practica si sigur ca eram obligata sa sesizez ICCJ. Si mai este un argument. Acest recurs in interesul legii are efect doar pentru viitor. Deci, fostii proprietari puteau oricand sa-si depuna cereri de restituire. Deci, nu influenteaza un caz anume. Solutia recursului in interesul legii este pentru viitor, nu are influenta asupra unui caz care este in curs de judecata sau in niciun caz nu se poate desfiinta o hotarare a unei instante ca urmare a solutiei date in recursul in interesul legii. Nu are nicio influenta asupra cazurilor particulare, ci are efecte doar pentru viitor si vizeaza unificarea practicii judiciare.
Trebuie sa precizez ca oricine doreste sa-si revendice o proprietate, accesul la justitie este liber, iar solutia care se pronunta depinde exclusiv de judecator.
Care credeti ca sunt, in momentul de fata, primele trei hibe sau principalele hibe ale sistemului judiciar?
Ca sa ai eficienta in activitate, trebuie sa ai instrumente de baza, iar acestea in primul rand sunt legile. Sa nu uitam ca lucram dupa o procedura penala si dupa un Cod Penal care este din 1968. In al doilea rand, trebuie sa ai resurse umane si financiare. Si aici avem o mare problema la Ministerul Public, pentru ca activitatea procurorilor este supraincarcata. In conditiile in care ai 1.500 de dosare in lucru este foarte greu sa respecti si termenul rezonabil si sa ai si calitate. In al treilea rand, este calitatea personalului care lucreaza. Aici trebuie sa fie procurori bine pregatiti profesional si specializati pe domeniu.
Doresc un ministru de Justitie care sa-i sustina pe procurori
Ati lucrat sub trei ministri de Justitie, sub care v-ati simtit mai confortabil?
Pot sa va contrazic? Au fost patru, cu d-l Melescanu. Pot spune ca principalul punct al mandatului meu, care a fost realizat si care a si fost apreciat de Comisia Europeana, a fost reorganizarea Ministerului Public si s-a realizat in prima parte a mandatului, cand a fost ministru d-na Monica Macovei. Sigur, si cu ceilalti ministri a existat o colaborare buna, dar nu cu aceeasi eficienta. A fost foarte greu, din cauza timpului scurt, sa implementezi un proiect, sa ai o strategie care sa poata fi sustinuta de ministrul Justitiei si este foarte important sa ai un ministru de Justitie care sa sustina Ministerul Public, sa-i sustina pe procurori in ceea ce fac.
V-ati dori sa revina Macovei la minister?
As dori sa vina un ministru de Justitie care sa-i sustina pe procurori, care sesizeaza prioritatile ministerului, care sa ne ajute sa le rezolvam.