FAX Send to:     
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
Domnului Jean Paul COSTA
Presedintele Inaltei Curti
From:
Av. Antonie POPESCU
pentru Asociatia 21 Decembrie 1989
REFF:  Dosarele penale privind perioada infractionala Decembrie ’89 – Iunie ‘90
Asociatia 21 Decembrie 1989 c. Romania

Cererea nr. 33810/07  & Cererea nr. 45886/07

Date: 04 august 2008

Total pages:
Office location:
Strasbourg, Palatul Drepturilor Omului   
Fax number:  +33(0) 388 4127 30   

Stimate Domnule Presedinte,

Dorim sa va aducem la cunostinta o chestiune grava, aflata in derulare, la nivelul Ministerului Public din Romania. Pe cai ocolite, Asociatia Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere, ONG cu simpatii politice extremist-staliniste zgomotos exprimate, in complicitate cu directia juridica a Armatei – Ministerul Apararii Nationale din Romania, incearca promovarea unui proiect de lege pentru amnistierea faptelor militarilor implicati.
Aceasta initiativa ne apare de o gravitate extrema cata vreme se dezvolta in underground-ul militar, implicand in actiuni politice Armata si Parchetul Militar.
Directia Juridica a Armatei a trimis proiectul de lege catre Sectia Parchetelor Militare, de unde seful acestei sectii l-a distribuit in sistem obligandu-i pe toti procurorii din sistem (care teoretic cerceteaza faptele de reprimare si crimele din Decembrie 1989) sa se pronunte cu privire la continutul si oportunitatea unei legi de salvare a criminalilor din dosarele revolutiei.
Apreciem ca aceasta dauneaza grav asupra prestigiului procurorului si asupra independentei sale, exprimarea unui punct de vedere care nu poate fi decat politic dand procurorului o implicare nemaintalnita pana acum decat in sistemele totalitare – ceea ce constituie o violare a legilor in vigoare si a Constitutiei. De asemenea implica Armata in dispute politice, ceea ce este la fel de neconstitutional.
   O organizatie neguvernamentala avea la dispozitie caile constitutionale de a se adresa direct CSM, chiar si Procurorului General – ea nu putea fi ajutata sa faca sondaje in randurile procurorilor. Cum ar fi ca organizatia arestatilor si detinutilor din penitenciarul de maxima siguranta X sa se adreseze Ministerului Justitiei sau altui minister pentru a afla opiniile procurorilor care i-au anchetat sau ii ancheteaza, cu privire la gratierea/amnistierea faptelor pe care le-au comis ?

Spre exemplificare: Un proiect de lege de urgentare a cercetarilor pentru faptele de reprimare a manifestatiilor pasnice din Decembrie 1989 nu a fost transmis procurorilor pentru sondaj de opinie !  (a existat un asemenea proiect initiat de Liga Studentilor, Asociatia 21 Decembrie si Alianta Civica – asociatii de atitudine si actiune civica democratica si drepturile omului).
   Sa fie responsabilii juridici ai Ministerului Apararii si Seful Sectiei Parchetelor Militare interesati mai mult de criminali decat de victime? Intrebarea nu este doar retorica, iar raspunsul pare sa fie DA !

   Un astfel de <sondaj de opinie> printre procurori, facut in secret prin seful parchetelor militare si prin directiile Armatei are un profund caracter antidemocratic, este menit sa-i intimideze pe procurorii militari ori sa le transmita un nou semnal subliminal/indemn la tergiversare, o modalitate de favorizare a invinuitului/inculpatului, a infractorului in timpul cercetarilor sau la individualizarea pedepsei.

   Niciun responsabil militar, indiferent de nivel, din Armatele Aliate (OTAN) nu si-ar permite astfel de intruziuni grave in activitatea Justitiei sau a procurorilor militari din tara proprie - in Romania insa se intampla des !
   De aceea, am avertizat ca se incalca legile de organizare judiciara, intrucat un asemenea aviz privind un proiect de lege nu putea fi cerut decat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si nu putea fi dat decat de CSM.
Avand in vedere dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii - CSM este garantul independeţei magistraţilor - cum seful sectiei parchetelor militare a intrat abuziv intr-un joc politic, in favoarea unor invinuti de crima si rele tratamente, represiune nedreapta, tortura, am solicitat CSM sa dispuna ancheta disciplinara fata de cele intamplate.
CSM are obligatia morala si legala  de a declansa o ancheta corecta cu privire la implicarea politica partizana a procurorilor iar Consiliului Suprem de Aparare trebuie sa ia in discutie implicarea Armatei in actiuni neconstitutionale si care servesc grupuri de interese de sorginte stalinista si securista.
Apreciem ca intr-un stat de drept, nici o componenta a Justitie, fie ea si sectia parchetelor militare, nu poate fi o anexa a Armatei, a Directiei Juridice a Ministerului ori a Ministrului Apararii, care este politician.
Totodata, CSM este chemat sa apere si reputatia procurorilor care trebuie sa ramana independenti in activitatea lor, fara stimuli subliminali si fara influentarea cercetarilor din dosarele pe care le instrumenteaza, cu atat mai mult cu cat exista banuiala legitima ca tergiversarea acestor dosare timp de 18 ani, a fost facuta sub presiunea factorului politic, procurorii fiind considerati agenti ai puterii executive, nefiind inca magistrati independenti in sensul in care s-a pronuntat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (v. caz Pantea c. Romania s.a.)
    In concluzie, asteptam de la CSM si un raspuns la intrebarea daca procurorii (militari sau civili) indiferent de grad sau functie, au dreptul legal sa se pronunte cu privire la iertarea faptelor persoanelor pe care le ancheteaza – la o cerere venita din mediul politic.

   Am informat pe aceasta cale si Curtea cu privire la presiunile care se fac in Romania, desi ar trebui sa fie active garantiile date de Conventie pentru proteguirea drepturilor omului, inclusiv in cazul victimelor revolutiei si mineriadelor, drepturi decurgand si din Tratatele Uniunii Europene – considerand ca aceasta contribuie la solutionarea justa a cererilor noastre si la consolidarea statului de drept in Romania, in fata agresiunilor totalitare, specifice perioadei staliniste din istoria Romaniei.

Cu aleasa consideratie,